Năucul Klaus Iohannis, față în față cu liderii lumii la București în plin scandal cu drone: ”Una dintre lecțiile războiului e că interdependența economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră”.
Președintele Statului Eșuat, Klaus Iohannis, și premierul Marcel Ciolacu participă la deschiderea oficială la nivel înalt a celei de-a cincea ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări.
Klaus Iohannis, primul turist de lux al Statului Eșuat, față în față cu liderii lumii. Marcel Ciolacu este gazda sesiunii de deschidere a a Forumului de Afaceri, la care participă înalți oficiali: președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, țară coinițiatoare a Inițiativei celor 3 Mări, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, țară coinițiatoare a Inițiativei celor 3 Mări, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, țară care a găzduit ediția de anul trecut a Summit-ului și Forumului celor 3 Mări, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, țară ce va organiza Summit-ul și Forumul de afaceri al Inițiativei celor 3 Mări în 2024. Invitat special al Forumului de Afaceri este John Kerry, emisar special al președintelui Statelor Unite ale Americii pentru climă.
”Forumul va urmări reducerea decalajelor între estul și vestul Europei și o mai mare coeziune, prosperitate și reziliență în Europa Centrală și de Est. Felicit Guvernul României pentru buna organizare a acestei ediție a forumului căreia i-am acordat înaltul patronaj. După summit-ul de ieri, e clar că inițiativa și-a dovedit eficiența și importanța geoeconomică, precum și rolul de catalizator al creșterii economice în regiune. Aflăm la momentul maturizării, al fructificării oportunităților de investiții, inclusiv prin atragerea unor noi parteneri externi a căror prezență doresc să o salut.
Una dintre lecțiile războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependența economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră. Dezvoltarea interconectărilor strategice e esențială pentru securitatea economică și consolidarea rezilienței spațiului Inițiativei celor Trei Mări. În circumstanțele actuale, consolidarea conectivității civile, dar și militare între nordul și sudul regiunii e un obiectiv politic regional major. O mobilitate sporită și o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziției strategice a Portului Constanța și a porturilor pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale.
Constanța este un reper și pentru un proiect emblematic de infrastructură al Inițiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanța de Gdansk. Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susținut – o nouă legătură de autostradă între nordul și sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Inițiativei.
Și sectorul energiei nucleare civile ar putea reprezenta o direcție de interes strategic pentru Inițiativă. Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă și dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa și a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional și pentru întreaga Uniune Europeană.
La inițiativa României, în ultimul an am acordat o atenție specială și securității cibernetice. Am convingerea că, în actualul context geopolitic, creșterea gradului de securitate și reziliență cibernetică, precum și dezvoltarea şi interconectarea infrastructurii și a rețelelor și serviciilor digitale au devenit urgențe care nu mai pot fi amânate și care trebuie abordate integrat la nivelul întregii regiuni.” a citit Iohannis, stâlcit.
Klaus Iohannis a avut, joi, o întâlnire cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cu care a discutat despre interesele comune de securitate ale celor două state şi modalităţile de întărire a cooperării bilaterale.
”Am avut un schimb de opinii aprofundat cu Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în marja Summitului I3M, la Bucureşti. Ca parteneri strategici pe Flancul Estic, am discutat despre interese de securitate comune şi modalităţi de întărire a cooperării bilaterale prin formatele regionale eficiente B9 şi I3M”, afirmă Iohannis într-un mesaj postat pagina de Facebook a Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost prezent, joi, la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări – ”Investing into a resilient tomorrow”, organizat de Guvernul României la Palatul Parlamentului.
John Kerry, emisarul special pentru climă al preşedintelui SUA, a declarat joi într-un interviu pentru Reuters că ţări precum România şi Bulgaria ar putea folosi gazele naturale în tranziţia lor către surse curate de energie, cu condiţia să ia măsuri pentru a capta emisiile generate de noile exploatări. El a avertizat totodată în privinţa „alegerilor autodistructive” ce ar amplifica criza climatică.
„Una dintre soluţiile la provocarea unora precum preşedintele (Vladimir) Putin este să efectuăm mai rapid tranziţia (energetică)„, a declarat John Kerry într-un interviu acordat Reuters la Bucureşti, după ce a participat la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări.
„În discuţiile pe care le-am avut cu liderii din această regiune, ei sunt foarte conştienţi de faptul că, dacă vor folosi combustibili fosili, trebuie să capteze emisiile„, a spus Kerry, avertizând în privinţa alegerilor „autodistructive”.
„Gazul poate fi o parte a tranziţiei, cu siguranţă, pentru că este mai curat decât cărbunele, mai curat decât petrolul. Dar trebuie să ne asigurăm că suntem capabili să captăm emisiile„, a insistat el.
România urmăreşte să folosească energia nucleară şi gazele naturale pentru a-şi alimenta tranziţia energetică, chiar dacă foloseşte fonduri UE pentru a subvenţiona proiecte de energie regenerabilă. Ţara are o cantitate estimată la 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, unul dintre cele mai importante depozite de gaze naturale din UE, care ar putea contribui la diversificarea aprovizionării în regiune în urma războiului Rusiei din Ucraina. Bulgaria, ţara vecină, face, de asemenea, explorări în platforma sa continentală din Marea Neagră, explică Reuters.
În opinia emisarului american John Kerry, Europa se face tot mai puternică în faţa încercărilor Rusiei de a transforma energia în armă, trecând mai repede la surse curate. Combustibilii fosili au produs doar 33% din energia electrică a Uniunii Europene în prima jumătate a acestui an, în timp ce blocul european luptă împotriva schimbărilor climatice şi pentru a pune capăt dependenţei de combustibilii fosili din Rusia. „Europa a făcut o treabă destul de bună„, a apreciat John Kerry.
El a mai spus că la conferinţa ONU privind schimbările climatice de la sfârşitul acestui an, care va include demersuri pentru un fond de pierderi şi daune pentru statele afectate de schimbările climatice, ambiţiile globale în ceea ce priveşte atenuarea efectelor încălzirii climei trebuie să fie mai mari.
”Doamnelor și domnilor,
Una dintre lecțiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependența economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră. De aceea, dezvoltarea interconectărilor strategice este esențială pentru securitatea economică și consolidarea rezilienței spațiului Inițiativei celor Trei Mări.
În circumstanțele actuale, consolidarea conectivității civile, dar și militare între nordul și sudul regiunii este un obiectiv politic regional major. O mobilitate sporită și o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziției strategice a Portului Constanța și a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale.
Constanța este un reper și pentru un proiect emblematic de infrastructură al Inițiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanța de Gdansk. Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susținut – o nouă legătură de autostradă între nordul și sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Inițiativei.
Și sectorul energiei nucleare civile ar putea reprezenta o direcție de interes strategic pentru Inițiativă. Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă și dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa și a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional și pentru întreaga Uniune Europeană.
La inițiativa României, în ultimul an am acordat o atenție specială și securității cibernetice. Am convingerea că, în actualul context geopolitic, creșterea gradului de securitate și reziliență cibernetică, precum și dezvoltarea şi interconectarea infrastructurii și a rețelelor și serviciilor digitale au devenit urgențe care nu mai pot fi amânate și care trebuie abordate integrat la nivelul întregii regiuni.
Distinși invitați,
În doar cinci ani de la lansare, Forumul de Afaceri a devenit un instrument esențial pentru atingerea obiectivelor noastre comune, prin stimularea proiectelor de investiții în infrastructură durabilă, încurajarea parteneriatelor public-privat și susținerea inițiativelor antreprenoriale pentru dezvoltarea regională robustă.
Potențialul regiunii este enorm. Este nevoie de continuarea proiectelor majore de dezvoltare a infrastructurii, implicând și alte state membre ale Uniunii, dar și din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică. Într-adevăr, consolidând reziliența strategică a țărilor din vecinătatea Uniunii Europene, putem contribui cu adevărat la propria noastră reziliență în ansamblu.
Pentru atragerea și promovarea investițiilor, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a recalibra, consolida și diversifica instrumentele Inițiativei. Inițiative susținute ieri la Summit, precum constituirea unui Fond de Inovare și crearea unui succesor al actualului Fond de Investiții, pot oferi flexibilitate și perspectivă finanțării de proiecte inovatoare și un răspuns adecvat la apetitul investițional al regiunii.
De aceea, atragerea investițiilor este o temă foarte importantă de discuție a Forumului, fie că este vorba despre domeniul transport, despre cel al energiei sau domeniul digital. Vă încurajez, așadar, să valorificați întâlnirile din cadrul Forumului de tip business-to-business și business-to-government pentru ca oportunitățile de afaceri și de investiții să devină proiecte implementate rapid și eficient.
Urez succes deplin dezbaterilor Forumului și îmi exprim speranța că dialogul multisectorial pe care îl veți avea va genera idei inovatoare și proiecte concrete de colaborare.” a citit scrâșnit turistul, de pe niște fițuici și Administrația Prezidențială a numit-o ”alocuțiune”.
