Guvernul respinge creșterea TVA la 21% sau creșterea TVA la alimente. Comisia Europeană a transmis că propunerile fiscale prezentate de ministrul Boloș sunt insuficiente.
Reprezentanții la nivel tehnic ai Comisiei Europene au respins măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, propuse luni și marți de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, drept insuficiente, și au cerut măsuri suplimentare. Guvernul respinge însă categoric sugestia de a crește TVA cu 2 puncte, până la 21%, sau de a elimina cota redusă de TVA de la alimente.
Următorul pas în discuția cu Comisia Europeană e discuția de vineri dintre premierul Marcel Ciolacu și președinta Ursula von der Leyen și vicepreședintele Valdis Dombrovskis. Ciolacu va merge la Bruxelles cu aceeași propunere prezentată și de ministrul Marcel Boloș, în speranța că va determina o decizie politică de acceptare a măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
De asemenea, Ciolacu vrea să obțină de la Comisia Europeană acceptul ca România să poată depăși deficitul bugetar asumat de 4,4% din PIB până la nivelul de 5,5% din PIB.
O eventuală decizie politică a Comisiei Europene de acceptare a măsurilor asumate de guvern ar duce la deblocarea situației. În caz contrar, Comisia Europeană are instrumentele de a propune stoparea unor fonduri europene destinate României până când țara va reintra pe traiectoria asumată de reducere a deficitului.
Principalele creșteri de taxe și impozite și reduceri de cheltuieli cu care guvernul merge la Bruxelles sunt:
– eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din IT (care vor plăti impozit pe venit), agricultură și construcții (care vor plăti contribuțiile de sănătate)
– supraimpozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii
– supraimpozit pe locuințele care depășesc, cumulat, valoarea de 500.000 de euro
– creșterea plafonului pentru microintreprinderi
– eliminarea plafonului de TVA de 5% pentru mai multe produse și servicii
– desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație
– desființarea unor posturi de șefi din administrație
– scăderea cheltuielilor în administrația locală (primării și consilii județene)
– creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
– tăieri de costuri la companiile de stat și instituțiile autonome (BNR, ASF, ANRE, Consiliul Concurenței – etc.)
România și-a asumat prin legea bugetului o țintă de deficit de 4,4% din PIB, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu la Aleph News că fără măsuri suplimentare deficitul va ajunge la 6,2% din PIB.
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 38,6 miliarde lei în primele șapte luni ale anului, respectiv 2,43% din PIB față de deficitul de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat miercuri concluziile vizitei de lucru la Bruxelles, pentru închiderea negocierii privind PNRR, potrivit ministrului Adrian Câciu reprezentanţii Comisiei au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani. În ceea ce priveşte noul capitol Repower EU, România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru rezilienţa energetică a gospodăriilor populaţiei (producţie şi stocare energie, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor).
”Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru finalizarea discuţiilor pe marginea modificării #PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Principalele subiecte pe agenda discuţiilor au vizat modificarea PNRR, introducerea capitolului #RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, respectiv stadiul cererii de plată nr. 3”, precizează ministerul într-o postare.
”Suntem deja în august 2023, iar reformele şi investiţiile finanţate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziţie exact trei ani pentru realizarea ţintelor şi jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare şi dialog. Această abordare este împărtăşită şi de reprezentanţii Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulţumesc atât reprezentanţilor Comisiei, cât şi coordonatorilor de reforme şi investiţii pentru faptul că au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani”, a subliniat ministrul Adrian Câciu.
Potrivit ministerului, modificarea PNRR cuprinde ”diminuarea componentei de grant, prin propunerea de identificare de ţinte cantitative care vor fi în schimb finanţate din Politica de Coeziune”.
”Astfel, România va avea la dispoziţie mai mult timp pentru îndeplinirea acestora în condiţiile în care investiţiile şi reformele asumate în cadrul PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar investiţiile finanţate din fonduri europene pot fi finalizate până în decembrie 2029”, spune Câciu.
În ceea ce priveşte noul capitol Repower EU, România va beneficia de o finanţare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru rezilienţa energetică a gospodăriilor populaţiei (producţie şi stocare energie, respectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor).
”La discuţii, din partea MIPE a participat alături de ministrul Adrian Câciu, secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, iar din partea European Commission: Céline Gauer, director general, şef al Grupului operativ pentru redresare şi rezilienţă (SG RECOVER) şi staff-ul tehnic”, spune ministerul Investiţiilor.
