Ministerul român al Apărării, MApN, s-a sesizat după declarațiile făcute în spațiul public și a trimis o echipă în zonă. O echipă de specialiști din cadrul Forțelor Aeriene Române s-a deplasat în cursul acestei zile la fața locului pentru a investiga situațiile semnalate.
„Ministerul Apărării Naționale s-a autosesizat cu privire la informațiile transmise joi, 3 august, în spațiul public de reprezentanții autorităților comunei Ceatalchioi, județul Tulcea, referitoare la suspiciuni de cădere accidentală, pe teritoriul României, a unor părți dintr-o dronă implicate în atacurile executate în 2 august de Federația Rusă împotriva infrastructurii portului ucrainean Izmail.
Până la acest moment, nu au fost identificate elemente concrete care să probeze ipotezele vehiculate.
În ceea ce privește situația generată de atacurile executate în ultima săptămână, care au vizat elemente de infrastructură portuară ucraineană din localitățile din Izmail și Reni, din evaluările structurilor cu responsabilități ale Ministerului Apărării Naționale, nu au fost identificate amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României.
Dronele utilizate de Federația Rusă în aceste atacuri ilegale și nejustificate nu au intersectat în niciun moment spațiul aerian al României.
Așa cum am informat și în alte situații, Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de vigilență, monitorizând permanent spațiul național terestru, maritim și aerian, măsuri stabilite prin planurile naționale și aliate, și cooperează cu structurile NATO pentru consolidarea apărării pe întregul flanc estic și pentru descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului aliat„, se arată în comunicatul transmis joi de MApN.
Cel puțin o dronă rusească a căzut pe teritoriul României, susțin marinarii de la bordul navelor care au fugit din portul Izmail când a început atacul și s-au refugiat pe partea română a Dunării. MApN nu a confirmat decocamdată informația.
În momentul atacului, în portul Izmail se aflau șapte nave administrate de armatori români. Comandanții lor au reușit să le ducă la adăpost pe malul românesc al Dunării.
Martori oculari: cel puțin o dronă rusească a căzut pe teritoriul României. A dost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană.
Primele explozii s-au înregistrat la doar câteva sute de metri de localitatea Plauru din județul Tulcea, la puțin timp după ora 1. Ucrainenii au dat alarma, iar apărarea antiaeriană a deschis focul.
Marinarii spun că zgomotul care se aude pe o înregistrare este de la o dronă doborâtă de artileria ucraineană, care ar fi căzut foarte aproape de ei, pe malul românesc al Dunării, undeva în pădure. Autoritățile noastre nu au confirmat, deocamdată, incidentul.
”A căzut la noi. Apoi au venit niște mașini, cred că de la Poliția de Frontieră de la noi. A căzut pe malul românesc.” spune un marinar
Apărarea antiaeriană a reușit să doboare unele drone în aer, dar altele s-au prăbușit peste obiective.
Localnicii din Plauru spun că 3-4 drone veneau la fiecare sfert de oră. Prima dintre ele a lovit un siloz aflat pe malul ucrainean al Dunării.
Atacul a fost filmat și de marinarii români aflați pe navele comerciale din zonă.
Rusia a atacat cu drone kamikaze portul Ismail, lângă granița cu România. Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, din Tulcea, a povestit momentele terifiante prin care au trecut localnicii miercuri dimineață. El a spus că, oamenii susțin că dronele au trecut pe deasupra caselor lor și că una ar fi căzut în pădure. Au fost declanșate căutări, dar nu au fost găsite însă resturi de dronă, a subliniat primarul.
”Localnicii confirmă mai mulți că dronele au trecut în linie dreaptă pe deasupra locuințelor din Ceatalchioi. Teama e foarte mare. Nu a fost găsită nicio dronă prăbușită. Există mărturia unor localnici, marinari, că o dronă ar fi căzut în pădure. S-a căutat, dar nu s-a găsit nimic. Nici nu ai cum în desișul ăla de pădure.
Faptul că au trecut dronele pe deasupra locuințelor, mai mulți confirmă că dronele au venit din mai multe direcții pentru a deruta apărarea antiaeriană. Când a ajuns zvonul că drona a căzut pe teritoriul nostru s-a creat panică, pentru că precizia lor nu e mare.
Oamenii s-au speriat, s-au spart geamuri deoarece fiind o zonă mlăștinoasă, unda de șoc s-a propagat foarte puternic, creând impresia unui cutremur. Când s-a văzut că se trag mitraliere, panica a fost foarte mare.
Azi lucrurile și-au mai revenit. Nu au mai fost astfel de probleme atât de aproape, au mai fost trase rachete dar nu așa aproape. Acum s-a tras la 300 de metri de casa omului”, a spus primarul.
Potrivit primarului din Izmail, aceastea au fost consecințele atacurilor nocturne rusești.
Clădirea cu trei etaje a ”Morvokzalu” a suferit distrugeri semnificative. De asemenea, lift avariat, hangare de cereale, rezervoare ale unuia dintre terminalele de marfă, producție, depozit și spații administrative.
Toate obiectivele afectate sunt civilie. Trei instituții de învățământ, o instituție culturală, 15 apartamente în clădiri cu mai multe etaje și o duzină de case private au fost de asemenea avariate.
Toate serviciile relevante continuă să lucreze la fața locului, a mai scris acesta pe Facebook.
Probabil, alegerea ţintei are legătură cu fapul că, duminica trecută, trei nave civile de marfă, înmatriculate în Israel, Grecia şi Turcia – au trecut de blocadă rusă din Marea Neagră și au ancorat în Izmail. Un grup de avioane NATO a monitorizat îndeaproape cele trei vase, care ar fi urmat să încarce cereale în micul portul ucrainean.
Atacurile ruşilor s-au întețit după ce Moscova a rupt acordul de transport al cerealelor pe Marea Neagră. Kievul a mutat operațiunile de încărcare a navelor în porturile dunărene, mai ferite decât Odesa și Nikolaev, care au fost bombardate intensiv.
Rusia a atacat cu drone kamikaze portul Izmail, lângă granița cu România. Exploziile au distrus încă 40.000 de tone de grâne. În acel moment, în portul Izmail se aflau șapte nave administrate de armatori români.
Comandanții lor au reușit să le ducă la adăpost pe malul românesc al Dunării. Proprietarii vaselor se gândesc să renunțe la afacerile din porturile ucrainene Izmail și Reni. Pentru analiști, obiectivul Moscovei este să se poziționeze drept sursă globală a grânelor. De asemenea, Kremlinul testează astfel noi căi pentru a forța o pace cu Ucraina.
Atacul asupra micului port ucrainean Izmail, aflat pe Dunăre, chiar vizavi de România, a început puțin după ora 1 noaptea, când primele explozii s-au înregistrat la doar câteva sute de metri de localitatea Plauru din Tulcea. Ucrainenii au dat alarma, iar apărarea antiaeriană a deschis focul.
Marinarii spun că zgomotul care se aude pe o înregistrare este de la o dronă doborâtă de artileria ucraineană, care ar fi căzut foarte aproape de ei, pe malul românesc al Dunării, undeva în pădure. Autoritățile noastre nu au confirmat, deocamdată, incidentul.
Gabriel Wily Dubit, șef mecanic nava Cadensia: ”Chiar aici, cinci kilometri mai sus, a căzut la noi. Apoi au venit niște mașini, cred că de la Poliția de Frontieră de la noi. A căzut pe malul românesc.”
Apărarea antiaeriană a reușit să doboare unele drone în aer, dar altele s-au prăbușit peste obiective.
Grănicer ucrainean: ”Două ținte inamice au fost detectate pe baza semnalelor vizuale și audio. S-a deschis focul și o dronă a fost distrusă.”
Au fost lovite un depozit de combustibil, un siloz în care ar fi fost depozitate cereale și sediul Administraţiei Portuare din Izmail.
În comună Ceatalchioi, de pe malul românesc al Dunării, aflată lângă Izmail, oamenii au ieșit, în noaptea de marți spre miercuri, înspăimântați din case.
Tudor Cernegă, primar comuna Ceatalchioi: ”Sunt vreo 400 și ceva de metri, aici s-a auzit cel mai tare, în localitatea Plaur. Oamenii s-au panicat, s-au speriat, pe bună dreptate.”
Costică Tănase, localnic: ”Era geamul deschis. Am auzit drona, ca a venit din colo. S-a auzit enorm de tare.”
Localnicii din Plauru spun că, 3-4 drone veneau la fiecare sfert de oră. Prima dintre ele a lovit un siloz aflat pe malul ucrainean al Dunării.
Atacul a fost filmat și de marinarii români aflați pe navele comerciale din zonă.
Discuție între marinari:
– Uite că se vede la Reni, vezi?
– Da.
– A dat ceva și la Reni.
– Nu la Reni, mă, la noi aici.
Marinar: ”Am vorbit între noi, va fi ultima dată când venim în Ucraina. Nu e războiul nostru.”
Marinar: ”Ne-am pus şi noi mai la adăpost. Să pleci, eşti ţinta în mişcare şi e mai greu. Stând acolo, eşti mai acoperit, măcar.”
Cristian Antistescu, armator din Brăila: ”Facem tot posibilul să ne mutăm flota ca și destinație Ucraina pe alte porturi românești, bulgărești.”
Adrian Mihalcioiu, președinte al Sindicatului Liber al Navigatorilor din România: ”Există un risc pentru nave, navigatori și armatori de a fi atacate în momentul în care se află în infrastructura portuară, adică în Izmail sau Reni, aici, pe Dunăre și doar în acele poziții.„
Izmail, micuțul port de la Dunăre aflat la doar 20 de kilometri de orașul Tulcea, era ca o gură de oxigen pentru exporturile ucrainene de cereale după bombardarea porturilor de la Marea Neagră și ruperea acordului privind exportul de grâne.
Navele încărcate pleacă de aici pe brațul Chilia până la mare, prin zona golfului Musura, și navighează apoi prin apele românești, aproape de coastă, spre portul Constanța, pentru a alimenta navele cargo de mare capacitate care duc recolta ucraineană în toată lumea.
Porturile ucrainene de la Dunăre sunt mici și preiau mai puțin de 10% din exporturile de cereale. Dar tot e bine decât deloc. Pe la Izmail, de pildă, doar în luna mai au trecut peste 3 milioane de tone de cereale, în condițiile în care înainte de război pe aici nu trecea nimic.
Și, ca să vă faceți o idee, iată ce aglomerație era după-amiază pe brațul Chilia la porturile ucrainene de pe Dunăre dar și la intrarea pe braț dinspre Marea Neagră, conform acestei hărți de monitorizare a traficului naval. De asemenea, se vede cât de aglomerat este și traseul barjelor pe Dunăre spre portul Constanța.
Probabil, alegerea ţintei are legătură cu fapul că, duminica trecută, trei nave civile de marfă – înmatriculate în Israel, Grecia şi Turcia – au trecut de blocadă rusă din Marea Neagră și au ancorat în Izmail. Un grup de avioane NATO a monitorizat îndeaproape cele trei vase, care ar fi urmat să încarce cereale în micul portul ucrainean.
Atacurile ruşilor s-au întețit după ce Moscova a rupt acordul de transport al cerealelor pe Marea Neagră. Kievul a mutat operațiunile de încărcare a navelor în porturile dunărene, mai ferite decât Odesa și Nikolaev, care au fost bombardate intensiv.
Devine astfel tot mai clar că Rusia se foloseşte de război ca să provoace crize cu impact transfrontalier, pentru ca, ulterior, să profite de ”şansele geopolitice create.”
Prin distrugerea infrastructurii Moscova încearcă să diminueze importanța Ucrainei pentru piața globală. În acelaşi scop, ar fi distrus ruşii şi barajul de la Kahovka, provocând consecințe devastatoare pentru sistemul de irigare din sudul Ucrainei.
