Ministrul ”liberal” al Mediului, Mircea Fechet, a dat cu ursul de gard și a spus, la finalul ședinței de luni a conducerii PNL, că până marți va emite un nou ordin privind cotele de prevenţie şi de intervenţie pentru populaţia de urs brun, care va viza 220 de animale. El subliniază că ține cont de opiniile specialiștilor și că subiectul trebuie tratat cu ”foarte mare precauție”.
Ministrul Mediului a anunțat că, cel târziu marți va exista un nou ordin privind cotele de prevenție și de intervenție pentru populația de urs brun din România. De asemenea, Mircea Fechet a evidențiat că fondurile cinegetice nu pot hrăni ”ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE”, iar ”înainte să hrănim 7.000 sau 8.000 de urși în pădure, trebuie să ne asigurăm că în școlile din România copiii au fructe pe masă”.
Mircea Fechet a recunoscut că, gestionarea populației de urși din România reprezintă un subiect sensibil ”din cauza riscurilor pe care interacțiunea dintre om și urs le poate genera”.
”Cred că, va trebui să gestionăm cu multă precauție acest subiect. E nevoie de consultare la nivelul societății. (…) Mi-am propus să țin cont de opinia Academiei Române. Până când vom avea o altă legislație, sunt oricum obligat să procedez de această manieră.
Astăzi, cel târziu mâine, vom avea un nou ordin privind cotele de prevenție și de intervenție pentru populația de urs brun pe care, pe de o parte, îl vom trimite în procedura de consultare publică, de pe altă parte, îl vom trimite Academiei Române, din nou spre avizare.
Cotele vor fi cele propuse de Academie, respectiv 140 de exemplare pentru cota de prevenție și 80 de exemplare pentru cota de intervenție. Asta înseamnă 220 de urși față de aproape 500 cât era prevăzut inițial în ordin”, a declarat ministrul Mediului.
Cota a fost stabilită de Ministerul Mediului pe baza unui studiu care estimează că populația de urs brun a României este între 7.500 si 8.000 de exemplare. Ministrul Mediului nu a știut însă să spună cum s-a ajuns la această cifră. În România, recensământul urșilor – cea mai științifică estimare a unei populații de astfel de carnivore mari, bazată pe probe genetice – este încă în derulare și va fi gata în câțiva ani.
Ministrul Mediului: ”Să începem cu urșii problemă, urșii gunoieri și urșii cerșetori”.
Întrebat dacă nu este prea nimic numărul de urși care pot fi împușcați, Mircea Fechet (PNL) a reamintit că vor exista organizații neguvernamentale care se vor opune acestui mod de intervenție.
”Mă interesează, pe de o parte, ca oamenii să fie în siguranță și, pe de altă parte, ca specia de urs brun, specie protejată, să fie într-o stare bună de conservare.
Bineînțeles că vor exista ONG-uri care se vor opune oricărei forme de eutanasiere sau de extragere a acestor exemplare, așa cum vor exista oameni care îmi trimit mesaje pe telefonul mobil cu fotografii legate de prăpădul pe care ursul l-a făcut în gospodării.
Despre situația în care oamenii își pierd viața, există o certitudine că trebuie să intervenim.
Am spus mereu că îmi doresc să începem cu urșii problemă. Dacă va trebui să eutanasiem sau să împușcăm exemplare să nu o facem cu acei urși din mijlocul pădurii care nu au interacționat vreodată cu oamenii. Să începem cu urșii problemă: urșii gunoieri, urșii cerșetori”, a explicat ministrul Mediului.
Ministrul Mediului, despre hrănirea urșilor de către pădurari: ”Asta nu înseamnă că putem să hrănim ca la grădina zoologică”.
Întrebat despre pădurarii care trebuie să asigure hrană pentru animalele, Fechet a explicat că ”fondurile cinegetice sunt responsabile să asigure o stare bună de conservare pentru toate speciile pe care le au în gestiune, fie că vorbim de păsări, mamifere sau despre alte specii”.
”Unele fonduri își fac treaba bine, altele mai puțin bine. Asta nu înseamnă că putem să hrănim ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE.
Înainte să hrănim 7.000 sau 8.000 de urși în pădure, trebuie să ne asigurăm că în școlile din România copiii au fructe pe masă și au mâncare pe masă și bineînțeles pe urmă putem să discutăm și despre hrănirea urșilor în pădure”, a concluzionat Fechet.
Întrebat dacă ar trebui eliminat din lege acel aviz al Academiei Române cu privire la ordinul urșilor, Fechet a spus: ”Eu cred că, pe un subiect atât de sensibil, din mai multe puncte de vedere, pe de-o parte din cauza riscurilor pe care interacțiunea dintre om și urs le poate genera și am avut slavă…din păcate nenumărate astfel de situații, cred că va trebui să gestionăm cu foarte mare precauție acest subiect.”
”Deocamdată mi-am propus să ţin cont de opinia Academiei Române. Până când vom avea o altă legislaţie, sunt oricum obligat să procedez de această manieră. Asta înseamnă că, astăzi, cel mai târziu mâine, vom avea un nou ordin privind cotele de prevenţie şi de intervenţie pentru populaţia de urs brun, pe care, pe de o parte, îl vom trimite în procedura de consultare publică, pe de altă parte, îl vom trimite Academiei Române din nou spre avizare. (…) Cotele vor fi cele propuse de către Academie, respectiv 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Asta înseamnă 220 de urşi faţă de aproape 500 cât era prevăzut iniţial în ordin”, a mai spus Fechet.
El a fost întrebat dacă susţine eliminarea avizului Academiei Române. ”Eu cred că, este nevoie de consultare la nivelul societăţii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, eu cred că părerea specialiştilor în general contează. Cu alte cuvinte fie că vorbim despre specialiştii din Direcţia de biodiversitate din Ministerul Mediului, fie că vorbim de specialiştii din ANAM sau că vorbim de specialiştii în biodiversitate din cadrul Academiei române eu cred că părerea fiecăruia contează şi, până la urmă, este rolul politicului, după ce ascultă toate aceste opinii ale unor oameni care cu asta se ocupă în fiecare zi, să ia o decizie”, a spus ministrul Mediului.
”Există o certitudine că trebuie să intervenim. Am spus mereu că îmi doresc cel puţin două lucruri. Pe de o parte, să începem cu urşii problemă. Dacă va trebui să eutanasiem sau să împuşcăm exemplare, să nu o facem începând cu acei urşi din mijlocul pădurii care nu au interacţionat vreodată cu oamenii şi să începem cu urşi problemă – urşii gunoieri, urşii cerşetori, îi putem numi cum dorim noi. Pe de altă parte, îmi doresc foarte mult ca, atunci când vom fi puşi în situaţia în care să extragem un exemplar, să o facem prin împuşcare sau prin eutanasiere, acest lucru să se desfăşoare cu personal angajat al Fondului cinegetic, cu alte cuvinte să nu riscăm să ne aflăm din nou în acea situaţie cu care n-aş vrea să ne mai confruntăm, respectiv să vină o persoană dintr-o altă ţară să plătească o sumă formidabilă de bani şi în mijlocul pădurii să împuşte un exemplar foarte valoros. Nu sunt de acord cu vânătoarea de trofeu la urs, ursul fiind o specie protejată„, a explicat ministrul.
El a subliniat că Fondurile cinegetice sunt responsabile să asigure o stare bună de conservare pentru toate speciile pe care le au în gestiune. „Depinde de la caz la caz – unele fonduri cinegetice îşi fac treaba mai bine, altele mai puţin bine, asta nu înseamnă că putem să hrănim ca la grădina zoologică o populaţie estimată, e adevărat, care depăşeşte cu mult întreaga populaţie de urşi din Uniunea Europeană”, a menţionat Mircea Fechet.
Conform acestuia, Garda Forestieră şi alte entităţi din cadrul Ministerului Mediului verifică ori de câte ori există sesizări dacă se pune problema rezilierii contractului cu fondul cinegetic sau nu.
