Prezentă la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, președinta Ungariei, Katalin Novák a postat pe Facebook un clip cu imnul secuiesc și noi mesaje provocatoare. România reacționează: ”Mesaje publice neadecvate”.
Pentru al doilea an la rând, președinta Ungariei, Katalin Novak, provoacă mari controverse după o vizită în România. Aceasta a publicat pe pagina ei de Facebook un mesaj controversat cu ocazia participării la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc.
La scurt timp, Ministerul de Externe de la București și-a exprimat dezaprobarea, precizând că ”au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României”.
Mesajele transmise pe Facebook președinta Ungariei:
”Pacea dorită între maghiari și unguri, între maghiari și români, dar și în Ucraina, poate fi întemeiată pe iubirea hrănită de libertate!
“Libertatea trebuie pusă în slujba iubirii”, a declarat Carola Szilvássy, o figură proeminentă a reformismului transilvănean. Am inaugurat noua casă de caritate reformată care îi poartă numele la Sfântu Gheorghe împreună cu episcopul Béla Kató în a doua zi a vizitei mele în Transilvania”, este unul dintre mesajele președintei Novak Katalin.
Anterior, ea postase ceva în legătură cu Ardealul: ”Nu lăsa Transilvania să se piardă, Dumnezeul nostru! #suntemîmpreună”, se arată în postarea, care este însoțită de un videoclip în care sunt prezentate imagini de la pelerinajul de Rusaliile Catolice.
Novak Katalin, președintele Ungariei, a participat la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, ce are loc de Rusaliile catolice, și apoi a prezentat pe contul său de Facebook, un clip cu imagini de la acest eveniment, imagini care pe fundal au imnul secuilor. Clipul este însoțit de un vers din acest imn, ”Nu lăsa să piară Ardealul, Doamne”.
În afară de Novak, la pelerinaj a participat și fostul președinte ungar Ader Janos, împreună cu soția sa, precum și vicepremierul Semjen Zsolt. UDMR a fost reprezentată, printre alții, de președintele Uniunii, Kelemen Hunor, și miniștrii Tanczos Barna și Novak Eduard.
Numărul pelerinilor de la Șumuleu din acest an a fost estimat la circa 300.000. Ca în fiecare an, pe lângă catolicii din România, vin credincioși din străinătate, majoritatea fiind maghiari. Pentru ungurii ardeleni este și o ocazie pentru reîntregirea familiilor cu cei care au plecat în străinătate.
Imnul secuiesc care se aude pe fundalul postării lui Novak Katalin a provocat de mai multe ori controverse în România, ultima dată în mai 2022, când naționala de hochei a țării noastre, alcătuită în majoritate din etnici maghiari, a intonat acest cântec la finalul unei partide.
Ministerul Afacerilor Externe a reacționat prompt. ”MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România și a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părții române la manifestarea reținerii în declarații și mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali și politicieni ungari în România, și în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României”, se arată în comunicatul de presă al MAE.
Oficialii români au luat legătura imediat cu ambasadorul Ucrainei din ţara noastră, căruia i-au transmis că dezaprobă ferm mesajele neadecvate. Katalin Novak a scris pe pagina sa de socializare, într-o postare, mesajul: „Nu lăsa Transilvania să se piardă, Dumnezeul nostru!”. Conform MAE, astfel de mesaje nu sunt în concordanţă cu relaţiile de bună vecinătate şi colaborare dintre România şi Ungaria.
”MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România şi a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părţii române la manifestarea reţinerii în declaraţii şi mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali şi politicieni ungari în România, şi în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României”, arată comunicatul de presă al Ministerului de Externe.
Sursa citată mai spune că ”a mai fost precizat faptul că astfel de declaraţii nu corespund dezideratului promovării unei relaţii pragmatice, de bună vecinătate şi colaborare dintre cele două ţări, în interesul nemijlocit al cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie, precum şi spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996) şi Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002)”.
