Ligia Deca, ministru al Educației, cu voia și sub îndrumarea ctitorului României Educate, demiurgul meditator, Klaus Werner Iohannis a dezvăluit alambicat, cam ce își dorește stratul român de la educație în România.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat luni, 27 februarie, că la Bacalaureat vor fi două probe de competențe lingvistice, de limbă străină, ”pentru a crește potențialul de angajare”, va fi introdus bacul tehnologic, iar elevii ”cu performanțe școlare înalte” vor putea promova 2 ani de studii într-unul. Noua formă a Bacalaureatului va intra în vigoare din 2028, a precizat Deca.
Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii pentru învăţământ primar, iar masteratul didactic va fi generalizat, urmând să se acorde o bursă lunară egală cu salariul mediu brut pentru cei înscrişi în program.
”Încercăm să profesionalizăm cariera didactică. (…) Vom creşte calitatea formării iniţiale, corelat cu o formare continuă mai adecvată contextului. (…) Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii de învăţământ primar. Ceea ce până acum se forma doar la nivelul de învăţământ mediu acum vom forma la nivelul învăţământului superior. Profesia didactică este o profesie care necesită studii superioare. (…) Creştem sprijinul pentru cadrele didactice pentru Corpul de Mentorat şi Licenţiere Didactică. (…) Vom generaliza masteratul didactic, dar nu în forma pe care o ştim astăzi. (…) Pentru a-l face atractiv vom acorda o bursă lunară egală cu salariul mediu brut, aducă cu salariul unui debutant, care se acordă celor înscrişi în program, indiferent dacă aceştia au parcurs deja un alt masterat sau vor parcurge în viitor”, a explicat ministrul Educaţiei.
Deca a adăugat că salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie.
”Această prevedere este inclusă în legile Educaţiei şi avem sprijinul politic pentru a o pune în practică”, a subliniat ea.
”Preţuim cadrele didactice care se pensionează, se acordă o primă în cuantum de două salarii de bază cadrelor didactice la data încetării de drept a contractului individual de muncă. De asemenea, vom asigura un nivel mai bun de mentorat didactic pentru stagiari şi debutanţi”, a mai transmis ministrul.
Evaluarea naţională va rămâne în forma actuală, în noile legi ale educaţiei, liceele putând organiza, dacă doresc, concursuri de admitere la profilurile unde există concurenţă dovedită în ultimii ani.
”Evaluarea naţională rămâne în formula de acum – probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă pentru cei care îl urmează în această formă. Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani dacă liceele vor să scoată aceste locuri prin concurs. Pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs liceele pot alege două probe pliate pe profil. De exemplu, pentru chimie-biologie pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea cu profilul respectiv”, a precizat Ligia Deca, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectele noilor legi ale educaţiei.
”Din aceste 40%, prioritate pe 10% dintre acestea vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie rromă”, a adăugat ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a arătat că subiectele vor fi standardizate, unice şi elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în conformitate cu programele la nivel gimnazial cu un grad de dificultate adecvat competiţiei, respectiv mai degrabă pentru selecţie decât în forma de examen sumativ pe care o are evaluarea naţională.
”În acelaşi timp se va organiza acest concurs de admitere pe profiluri cu subiecte pe care le realizează Centrul Naţional pentru Evaluare. Ei vor primi subiectele, se va asigura securizarea acestora şi integritatea corectării. (…) Concursurile de admitere pentru acele profiluri unde există competiţie se va realiza în aceeaşi zi, pentru 60% maxim, poate fi şi mai puţin, liceul poate opta pentru mai puţin din locurile la profilul care a demonstrat concurenţă în anii anteriori”, a spus Deca.
Ministrul a subliniat că prima generaţie care ar urma să dea acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024, dacă legea învăţământului universitar va fi adoptată până când începe anul şcolar.
”Nu vorbim despre un concurs de admitere iminent. Nu este cazul ca părinţii sau elevii să fie neliniştiţi. Avem o stabilitate de finalizare a ciclului gimnazial pentru toţi cei care se află acum în gimnaziu. Mai precis, nu schimbăm regulile în timpul jocului. (…) Avem patru ani să clarificăm şi metodologia şi procedura, să facem şi pilotare, în aşa fel încât formula pe care o definitivăm în legislaţia secundară să adreseze toate îngrijorările pe care părinţii, elevii, profesorii le-ar putea avea”, a spus ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a explicat că toţi elevii vor da la finalul clasei a VIII-a examenul de Evaluare Naţională, iar apoi vor putea da, dacă doresc, şi admitere la liceele care organizează astfel de concursuri. Ea a precizat că repartizarea computerizată nu se va face decât după finalizarea celor două etape.
Creşterea burselor pentru elevi şi posibilitatea ca elevii cu capacitate de performanţă şcolară înaltă să poată promova doi ani de studiu într-un an şcolar sunt prevăzute în noua lege.
”Creştem bursele. Astfel, bursele de merit vor creşte de la 200 de lei pe lună la 450 de lei pe lună. Bursele de performanţă care devin burse de excelenţă olimpică vor avea valoare pentru cei care au premii la olimpiade naţionale – 700 de lei pe lună, cei care aduc medalii de la olimpiadele naţionale – 1.000 de lei pe lună. (…) Elevii care câştigă medalii la sporturile olimpice organizate de federaţiile sportive naţionale vor beneficia de burse de merit”, a afirmat ministrul, într-o conferinţă de presă, cu prilejul prezentării proiectelor de legi ale educaţiei naţionale.
Ligia Deca a mai spus că, cele trei rute liceale – teoretic, vocaţional, tehnologic – vor conferi şanse egale de acces în învăţământul superior.
”De aceea şi bacalaureatul de adaptează cu profilul liceal. (…) Ne dorim să generalizăm învăţământul tehnologic dual până în anul 2027. Asta înseamnă că orice program de învăţământ tehnologic se va realiza în strânsă cooperare cu un angajator. (…) Includem şi învăţământul superior, practic în ruta duală completă este inclus învăţământul superior…(…) Sprijinim suplimentar consorţiile de învăţământ dual din care fac parte autorităţile publice locale, angajatorii, liceele tehnologice şi pot face parte şi universităţile”, a susţinut ministrul Educaţiei.
Fără vacanță de Paște în 2024.
Ligia Deca, ministrul Educației, ar putea să își schimbe decizia în legătură cu perioada de vacanță de Paște din 2024.
Ligia Deca încă nu a semnat ordinul de ministru cu privire la structura anului școlar 2023-2024. Motivul este că încă mai reflectează la intervalul de vacanță de Paște, după ce, în spațiul public, au apărut critici cu privire la faptul că vacanța de primăvară nu include Paștele ortodox.
Conforn proiectului discutat și aprobat în Comisia de Dialog Social, vacanța de prinăvară 2024 va avea loc în intervalul 13-21 aprilie.
Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 5 mai.
În intervalul care include atât Paștele Ortodox cât și 1 Mai, vor exista 7 zile libere pentru sectorul bugetar.
Conforn proiectului discutat și aprobat în Comisia de Dialog Social, vacanța de prinăvară 2024 va avea loc în intervalul 13-21 aprilie.
Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 5 mai.
În intervalul care include atât Paștele Ortodox cât și 1 Mai, vor exista 7 zile libere pentru sectorul bugetar.
