În timp ce Moldova stă pe un butoi de pulbere adus de la Moscova, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut sâmbătă, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, o discuție bilaterală cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, temele de dialog vizând situația de securitate din regiune, continuarea agendei de reforme și avansarea parcursului european al Chișinăului.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, participă zilele acestea la Conferința de Securitate de la Munchen, în cadrul căreia a reiterat că acțiunile ostile ale Rusiei împotriva Ucrainei indică faptul că statutul de neutralitate nu poate apăra Republica Moldova.
În timpul Conferinței de Securitate de la Munchen, președintele Republicii Moldova a declarat că țara sa ”ar trebui ajutată să-și consolideze domeniul apărării, să facă parte din noua arhitectură de securitate europeană”, motivând că ,”neutralitatea nu ne poate apăra”.
“I-am mulțumit pentru sprijinul consecvent și am asigurat-o că noul Guvern este ferm angajat să continue procesul de reforme și să realizeze agenda noastră de aderare la UE”, a punctat lidera de la Chișinău, într-un comunicat difuzat de președinția de peste Prut.
Aflată la München pentru a doua oară, președinta R. Moldova a avut întrevederi bilaterale și cu șeful diplomației SUA, Antony Blinken, cu președinții Lituaniei, Finlandei, Sloveniei și Cehiei, cu premierii Croației și Estoniei și cu directorul general al FMI.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut sâmbătă, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, o discuție bilaterală cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, temele de dialog vizând situația de securitate din regiune, continuarea agendei de reforme și avansarea parcursului european al Chișinăului.
Prezența Maiei Sandu la Conferința de Securitate de la München vine în contextul în care situația de securitate din jurul Republicii Moldova este acutizată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, țara cuprinsă între Prut și Nistru fiind nevoită să facă față consecințelor provocate de acest conflict, inclusiv fluxuri de refugiați, criză energetică generată de șantajul Rusiei sau rachete rusești care violează spațiul aerian al R. Moldova și care au căzut pe teritoriul acestei țări.
De altfel, săptămâna internațională care se încheie cu lucrările MSC a debutat cu afirmațiile Maiei Sandu, care a declarat luni că Rusia plănuiește să implice diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să atace instituții ale statului și să ia ostatici, subliniind că “prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”.
În același timp, la Chișinău a fost instalat joi un nou guvern condus de Dorin Recean, fost consilier pentru securitate și apărare al președintelui R. Moldova, noul premier afirmând la votul de învestitură din Parlament că statutul de neutralitate al țării, definit prin Constituție, nu asigură securitatea în caz de agresiune. “Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea”, a spus Recean.
Evaluările Maiei Sandu privind planurile de complet ale Rusiei au fost făcute publice după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis celor 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova.
Maia Sandu s-a referit şi la necesitatea de a intenstifica colaborarea cu Alianţa Nord-Atlantică. NATO ar putea să ajute Republica Moldova în proiecte ce ţin de dezvoltarea capacităţilor strategice şi de inteligență, consolidarea securităţii și controlul la frontieră.
La Conferința de la München, Zelenski a avertizat că Rusia caută modalități să “sugrume” R. Moldova în timp ce Occidentul încă negociază livrări de tancuri către Ucraina.
Aflându-se la Conferinţa de Securitate de la München, în perioada 17-19 februarie, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut întrevederi cu lideri de state şi guverne, oficiali europeni de nivel înalt, dar şi cu unii şefi de organizaţii internaţionale.
Una dintre primele întâlniri, preşedinta Sandu a avut-o cu Gitanas Nauseda, preşedintele Lituaniei, un bun prieten al Republicii Moldova. Şefa statului a menţionat că a discutat cu preşedintele Nauseda despre situaţia de securitate din regiune, apreciind dialogul dintre cele două ţări în mai multe sectoare.
Totodată, Preşedinta Maia Sandu a menţionat că există o bună cooperare bilaterală în domeniul apărării şi în cel al afacerilor interne. Lidera de la Chişinău a apreciat, totodată, contribuţia lituanienilor la consolidarea capacităţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a Republicii Moldova.
La Conferinţa de Securitate de la München, preşedinta Maia Sandu l-a întâlnit pe Antony J. Blinken, Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii. Discuţiile dintre cei doi au vizat mai multe subiecte importante printre care şi provocările de securitate.
”Am vorbit despre provocările de securitate cu care ne confruntăm noi şi întreaga regiune, dar şi despre eforturile depuse de către autorităţile de la Chişinău pentru consolidarea statului de drept, modernizarea economiei şi asigurarea securităţii cetăţenilor noştri”, a menţionat Maia Sandu.
Totodată, Maia Sandu a mulţumit Statelor Unite pentru asistenţa cuprinzătoare oferită cetăţenilor noştri. ”Suntem recunoscători poporului american pentru contribuţia consecventă la dezvoltarea democraţiei, a instituţiilor publice şi pentru sprijinul pe care ni l-a oferit în aceste vremuri complicate pentru a deveni mai rezilienţi economic şi energetic, dar şi mai performanţi în domeniul securităţii”, a punctat preşedinta Sandu.
Sâmbătă dimineaţa, la München, Maia Sandu a cunoscut-o pe Preşedinta Sloveniei, Nataşa Pirc Musar, recent aleasă în această funcţie.
”I-am mulţumit doamnei preşedinte pentru ajutorul oferit de către Slovenia în sprijinul parcursului nostru de reformare prin oferirea de expertiză şi asistenţă, în mod special în domeniul fiscal, şi am folosit această ocazie pentru a o invita pe Preşedinta Nataşa Pirc Musar să viziteze Republica Moldova”, a specificat progresista Maia Sandu.
Maia Sandu a mai avut o altă întrevedere, respectiv cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, cu care a discutat despre multiplele provocări de securitate de pe continentul european, dar şi despre cele pe care le întâmpină R. Moldova. Şefa statului şi-a exprimat interesul de a avea o colaborare bilaterală mai strânsă.
Despre efectele directe ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, Maia Sandu a discutat cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, menţionând că acestea se fac resimţite îndeosebi în sfera energetică.
”La München, am discutat cu Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, căruia i-am mulţumit în special pentru sprijinul acordat de către ţara sa prin intermediul Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice pentru a oferi compensaţii cetăţenilor noştri. La fel, am discutat şi despre ameninţările de securitate la adresa noastră şi din regiune”, a punctat Sandu.
Discuţiile cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, au vizat situaţia de securitate din regiune, continuarea agendei de reforme şi avansarea parcursului nostru european, în pofida crizelor cu care ne confruntăm. Şefa statului i-a mulţumit pentru sprijinul consecvent şi a asigurat-o că noul Guvern este ferm angajat să continue procesul de reforme şi să realizeze agenda statului de aderare la UE.
Cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, lidera de la Chişinău a discutat despre relaţiile excelente dintre cele două state, dar şi despre provocările de securitate care afectează stabilitatea Republicii Moldova.
”Am discutat cu şefa executivului estonian despre eforturile comune pe care le putem întreprinde pentru a combate războiul hibrid, în special atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare şi propagandă care subminează democraţia în ţările noastre”, a subliniat Sandu.
Un schimb de opinii privind evoluţiile de securitate regională, Maia Sandu a avut şi cu Andrej Plenkovic, prim-ministrul Croaţiei, cei doi oficiali discutând despre cum ne afectează războiul Rusiei în Ucraina şi despre aderarea la Uniunea Europeană.
”Experienţa recentă a Croaţiei poate fi un exemplu util pentru noi în pregătirea pentru procedurile de aderare. Avem nevoie de susţinerea tuturor statelor în acest proces, iar Croaţia este un aliat pe care ne putem baza”, a menţionat şefa statului.
Președintele Republicii Moldova susține că neutralitatea poate apăra un stat numai în condițiile în care alte țări o respectă, precizând că războiul Rusiei împotriva Ucrainei denotă contrariul.
”Când ne uităm la ceea ce face Rusia în Ucraina este limpede că neutralitatea nu ne poate apăra. Neutralitatea te poate apăra numai atunci când celelalte țări o respectă”, a declarat șefa statului de la Chișinău.
Maia Sandu afirmă că puterea politică de la Chișinău nu poate modifica statutul de neutralitate al Republicii Moldova, pentru că nu are sprijin ”din cauza propagandei ruse”.
”Una dintre dintre pistele propagandei ruse este aceea că neutralitatea înseamnă că țara nu ar trebui să își consolideze sectorul apărării. Acest lucru nu are niciun sens, dar din nefericire sunt mulți oameni speriați de război și care ”cumpără” acest tip de propagandă.
”În situația dată, nu este o discuție despre schimbarea neutralității, dar în mod clar Moldova ar trebui ajutată să își consolideze sectorul apărării și Moldova ar trebui să facă parte din noua arhitectură de securitate europeană”, a conchis liderul de la Chișinău.
