Un tip nou de cutremur în România. Așa a fost catalogat de specialiști seismul de 5,7 produs ieri în Gorj, el neputând fi explicat cu datele pe care INFP le are în prezent. Ce decizii a luat Institutul Național de Fizică a Pământului.
Potrivit specialiștilor cutremurul de 5,7 produs ieri cu epicentrul în Oltenia, Gorj are atribuită o nouă categorie de risc, mai ales că nu există suficiente date științifice, pentru că zona nu a fost monitorizată seismologic, nepunând probleme până acum.
Acum vor fi instalații noi, senzori față de cei existenți, mult mai sensibili, care vor aborda o imagine mai clară asupra mișcării faliilor.
Zona unde s-au produs cutremurele este monitorizată în prezent de 5 stații seismologice. Însă, în urma activității ridicate din ultimele zile Institutul Național de Fizică a Pământului a anunțat montarea altor 3 stații.
„Vom instala stații în zona epicentrală, în partea de nord și de sud, stații seismice pentru a încerca să identificăm fenomenul din zona respectivă.
Avem o echipă de colegi care au plecat în zona unde s-au produs cutremurele pentru a îndesi rețeaua de stații seismice pe care le avem în zonă„, a spus Constantin Ionescu, INFP.
Acestea vor fi dotate cu 2 tipuri de senzori care vor ajuta cercetătorii să adune cât mai multe date despre viitoarele cutremure.
„Avem și un senzor care pe baza măsurătorilor estimăm pagubele în zona respectivă. Se numește accelerometru.
De asemenea se vor instala și 5 stații de GPS cu care vom măsura deplasările faliilor din zonă sau micro faliilor, segmentelor de falie care sunt în zona respectivă„, a mai spus Constantin Ionescu, INFP.
”Cutremurele sunt catalogate ca fiind noi de către seismologi, ele neputând fi explicate cu datele pe care institutul le are în prezent.
Pe modelul actual de falii care le avem în zonă aceste cutremure nu există, dar ele existând înseamnă că modelul de falii trebuie updatat. În momentul în care se va încheia secvența vom putea să trasăm și falia pe baza replicilor.
Cauza este comună. Modul de producere al cutremurelor este cam același. Urmează să vedem şi procesul e în desfășurare pe măsură ce apar noi replici.
Care este falia care vrea să guverneze. Deci trebuie să fie o falie orientată cam așa în nord, de sud-vest. Când am spus că, cutremurele sunt rude apropiate, frați aproape siamezi.
Uitați cum arată soluțiile de plan de falie la cutremurul de luni și ăsta de ieri de 5.7 și asta este o replică„, a spus Mihai Diaconescu, INFP.
Cele 160 de replici au avut magnitudini cuprinse între 1 și 3.5 grade pe scara richter.
În ziua de 15.02.2023, 21:23:32 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 2.9, la adâncimea de 15 km.
Cutremurul s-a produs la 111km NV de Craiova, 113km SV de Sibiu, 149km V de Pitești, 155km SE de Timișoara, 175km SE de Arad, 184km S de Cluj-Napoca, 205km E de Belgrad, 209km E de Zemun, 209km V de Brașov, 222 km NE de Nis.
În ziua de 15.02.2023, 21:02:35 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 3.2, la adâncimea de 5 km.
Cutremurul s-a produs la 104km NV de Craiova, 107km SV de Sibiu, 139km V de Pitesti, 165km SE de Timișoara, 184km SE de Arad, 184km S de Cluj-Napoca, 201km V de Brașov, 214km E de Belgrad, 218km E de Zemun, 224km NE de Nis, informează INFP.
Un număr de 200 de replici au urmat cutremurului de magnitudine 5,7 produs marţi în judeţul Gorj, cel mai mare în această zona seismică, potrivit datelor publicate de Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul s-a produs la o adâncime de 6,3 km şi a avut intensitatea epicentrală VI.
”Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V. Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparţin Reţelei Seismice Naţionale. Valoarea acceleraţiei maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creşterea distanţei epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la staţia Gura Zlata, judeţul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la staţia Târguşor, Constanţa (0,05 cm/s*s). Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 ML„, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a INCFP.
Cutremurul anterior, din data de 13 februarie, a avut magnitudinea 5,2, intensitatea epicentrală V şi adâncimea de 16 km. Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea de 3,4.
Potrivit INCDFP, zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost în 1912 – 4,5, adâncime 10 km, 1916 – 3,9 adâncime 10 km, 1962 – 4, adâncime 16 km şi 1963 – 4,5, adâncime 10 km.
„Cele două cutremure au fost resimţite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei şi de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanţa. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune„, subliniază sursa citată.
Guvernul României a anunțat constituirea unui grup care să pregătească o strategie în caz de un cutremur major. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat măsura, după seismele din Oltenia.
După cele două cutremure din Oltenia, cu magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter, Guvernul Nicolae Ciucă a convocat celula de criză. Aseară, șeful DSU, Raed Arafat a ieșit public pentru a prezenta bilanțul și pentru a oferi recomandări cetățenilor.
De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că de joi va fi constituit un grup interinstituțional de lucru, sub directa sa coordonare.
”O să începem şedinţa de Guvern discutând despre cutremurele care au avut loc în zona Olteniei ieri şi alaltăieri. (…) O să fac precizările necesare în urma întâlnirii pe care am avut-o astăzi cu domnul ministru Cseke, cu domnul secretar de stat Arafat, cu secretarul general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, cu rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii şi alţi reprezentanţi tehnici pentru a fi în măsură ca imediat, nu mai târziu de mâine, să putem constitui un grup de lucru interinstituţional sub directa coordonare a prim-ministrului”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, la şedinţa de Guvern.
Oficialul de la Palatul Victoria a mai anunțat, de asemenea, obiectivele grupului pe care l-a constituit.
”Important este ca partea practică, prin care punem în aplicare acest plan, să se întâmple. De aceea am considerat necesar şi consider în continuare că este nevoie ca toate instituţiile statului, pornind de la fiecare minister în parte, la celelalte instituţii care au responsabilităţi, să intensifice întreaga activitate şi, ca să nu se desfăşoare oricum, ea va fi coordonată de la nivelul premierului şi în felul acesta se va constitui, cel mai târziu mâine, acest grup de lucru interinstituţional din care vor face parte Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Culturii, Ministerul Cercetării
(…) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Oraşelor, Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Comunelor, pentru că este nevoie să introducem, atât din punct de vedere al responsabilităţii, cât şi din punct de vedere al parteneriatului cu autorităţile locale şi, nu în ultimul rând, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Universitatea Tehnică de Construcţii”, a mai declarat Ciucă.
Printre prioritățile grupului de lucru se vor număra măsurile care vor fi implementate pentru infrastructura școlară.
”Ceea ce e important de subliniat, sensibil în momentul de faţă, este domeniul infrastructurii şcolilor.
(…) La întâlnirea de astăzi am discutat şi avem deja în derulare proiecte, la nivelul Ministerului Dezvoltării, prin CNI, în ce priveşte reabilitarea unor clădiri din instituţiile de învăţământ. Avem, de asemenea, 70 de şcoli, dacă am reţinut bine, care se reabilitează printr-un program finanţat prin Banca Mondială.
Avem, de asemenea, 118 şcoli care au fost evaluate cu risc seismic. Am decis ca la nivelul grupului să se analizeze imediat modalitatea prin care aceste şcoli cu risc seismic I să intre în reabilitare imediat.
(…) Am cerut, totodată, ca Ministerul Dezvoltării să identifice modalitatea prin care acestor proceduri să le fie diminuat termenul de răspuns. Ştim foarte bine cât de mult trebuie să petreacă un document până să primească un aviz”, a declarat Ciucă.
În plus, premierul a mai avertizat că e nevoie de o reevaluare a clădirilor instituționale și a clădirilor private cu locuințe colective.
”Şi, în felul acesta, să putem să avem o situaţie într-o bază de date foarte clară, foarte transparentă pentru a putea să prioritizăm modul de intervenţie pe fiecare dintre ele.
Măsurile acestea de refacere, de consolidare a infrastructurii, trebuie prioritizate. Aş dori să nu se înţeleagă că vom avea o abordare absolut otova la tot ceea ce discutăm acum. Îmi doresc foarte mult ca toate deciziile pe care le luăm să fie foarte bine argumentate şi să avem, de asemenea, echipele tehnice care să treacă la implementarea lor în practică”, a declarat Ciucă.
Miercuri seară, Raed Arafat a anunțat bilanțul cutremurelor din Oltenia.
”În urma cutremurului de ieri, de 5,7 grade, noi am avut efecte în 22 de localități din 5 județe. Toate au fost efecte care nu au pus viața în pericol.
Clădirile care au suferit fisuri sunt evaluate de experții în construcții. Până acum nu avem niciun bloc sau clădire în care să ni se spună că nu se poate locui”, a explicat Raed Arafat în ședința de Guvern.
Şeful DSU Raed Arafat a anunţat că va fi derulată, începând de luni, campania „Nu tremur la cutremur” la 30 de posturi de televiziune, pe durata mai multor săptămâni, inclusiv în săptămâna Protecţiei Civile.
”Referitor la discuţiile de astăzi (miercuri – n.r.) cu domnul premier, domnul ministru Cseke Attila şi echipa care a fost la discuţiile respective, competenţele DSU vin în mod deosebit pe partea de pregătire şi răspuns, în caz de risc seismic. Pe partea de pregătire, după cum cunoaşteţi, au fost derulate în ultimii ani mai multe campanii, mai multe acţiuni de informare a populaţiei. Campania cea mai cunoscută care a fost derulată prin anul 2015, dacă nu mă înşel, şi s-a derulat de mai multe ori, urmează să fie derulată din nou la 30 de televiziuni, începând cu ziua de luni, săptămâna viitoare. E o campanie care a fost realizată de colegii de la IGSU. Are şapte clipuri, unul cum te pregăteşti înainte şi şase despre cum reacţionezi, în caz de cutremur, în diferite situaţii. Eşti într-un magazin mare, la mall, eşti în apartament, la locul de muncă, la şcoală, cum trebuie să reacţionezi”, a anunţat Raed Arafat, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Acesta a mai spus că această campanie de informare ”va fi derulată pe durata următoarelor săptămâni pe mai multe televiziuni”.
”Asta va fi inclusă şi cu mai multe informări ale populaţiei şi cu deplasări ale Caravanei de informare a DSU şi IGSU şi pe durata săptămânii de Protecţie Civilă care va începe pe 25 februarie şi se va finalza cu data de 4 martie. Deci aceasta este săptămâna Protecţiei Civile în cadrul căreia vom sărbători şi Ziua Naţională a Protecţie Civile, în 28 februarie, şi Ziua Internaţională a Protecţie Civile, în 1 martie”, a mai declarat Arafat.
Şeful DSU a adăugat că aceste caravane mobile se vor deplasa în locurile cu risc seismic, iar programul lor va fi disponibil pe platformele Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi ”Fii pregătit”.
El a mai precizat că ”urmează să fie lansat şi un ghid scris, care va fi distribuit în zonele rurale sau în zonele fără acces la internet”.
Şeful DSU, Raed Arafat, a anunţat că, în următoarea perioada, doreşte ridicarea nivelului de pregătire a echipelor de căutare-salvare. Astfel, vor fi înaintatw spre aprobare de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) mai multe propuneri prin care şi cea referitoare la crearea a încă trei echipe de intervenţie medie la căutare-salvare urbană în caz de cutremur, care vor fi amplasate în judeţele Iaşi, Timiş şi Dolj.
”Pe partea de răspuns, am vorbit de mai multe ori despre dotările care s-au făcut în ultimii ani, faptul că în fiecare judeţ acum avem dotări pentru intervenţie, pentru căutare-salvare. Însă, şi aici am venit cu unele propuneri care vor fi trecute prin Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă spre aprobare. Aceste propuneri au fost discutate cu domnul ministru Lucian Bode, au fost, bineînţeles, discutate şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi cu domnul prim-ministru, şi vorbim aici de ridicarea nivelului de pregătire al echipei de căutare-salvare de la Unitatea Specială de Intervenţie al IGSU-ului, adică RO-USAR, de la nivel mediu la nivel greu. Acest lucru va fi făcut poate în cursul a unuia sau doi ani, depinde de autorizări, pentru că autorizările se fac de către Naţiunile Unite. Se are în vedere obţinerea clasificării de nivel mediu pentru echipa de la Bucureşti şi începerea demersurilor pentru a crea încă trei echipe medii de intervenţie la căutare-salvare urbană în caz de cutremur, una care să fie amplasată la nivelul judeţului Iaşi, una care să fie amplasată la nivelul judeţului Timiş şi una care să fie amplasată la nivelul judeţului Dolj”, a explicat Raed Arafat, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Acesta a mai precizat că vor fi mai multe echipe de nivel uşor în toate judeţele care au echipamente, materiale şi echipamentele de căutare-salvare.
”Nu va fi un judeţ fără echipă de căutare-salvare şi acum ele există pe baza dotării care au primit-o şi au făcut pregătirea, însă vrem să ridicăm nivelul, cum am zis la greu la cea principală şi, bineînţeles, obţinerea autorizării la mediu, la cea din Bucureşti şi crearea a încă trei cu autorizare de mediu. Autorizarea ne ajută, pentru că această echipă poate să devină un ghid pentru restul echipelor din zonă, să le pregătească, să le monitorizeze, plus devine, bineînţeles, valabilă pentru intervenţie internaţională şi la standard internaţional. Nu pun problema de a găsi dotare, dotarea este, numai că creştem nivelul echipei. Echipa de căutare-salvare medie este în jurul a 50-60 de oameni, trebuie doar pregătiţi aceşti oameni ca să participe la astfel de echipă. O astfel de echipă nu înseamnă că ea este închisă undeva într-o cameră şi aşteaptă. Astfel de echipă se pregăteşte, se antrenează, dar oamenii din echipă pot să fie şi pe alte maşini, şi pe maşini de stingere de incendii, şi pe maşini SMURD, şi cu alte îndatoriri. Când sună alarma pentru o echipă, echipa se întruneşte şi pleacă ca echipă. Pregătirea lor se face ca echipă, dar pe timpul zilei ei nu trebuie neapărat să fie blocaţi pentru această echipă, pentru că folosirea ei, din fericire, este una rară”, a mai afirmat Arafat.
Şeful DSU a vorbit şi despre exerciţiile care se vor derula în ţara noastră ca parte a pregătirii pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.
”Poate că multă lume încă îşi aduce aminte de un exerciţiu major de cutremur, pe care l-am avut în 2018, sub egida Uniunii Europene. Aceste exerciţii au fost de foarte mare folos şi ele trebuie continuu repetate, aşa că vor fi exerciţii în viitor de pregătire, pe zone sau naţionale şi prin care să depistăm ce alte probleme mai avem, ca să actualizăm concepţia de intervenţie la cutremur, concepţie care a fost aprobată şi actualizată. De exemplu, în baza exerciţiului din 2018, noi am modificat anumite aspecte legislative pentru simplificarea luării de decizii şi a modului de lucru şi de coordonare în cazul situaţiilor de urgenţă”, a completat şeful DSU.
Totodată, Raed Arafat a precizat că a fost prevăzută construirea din fonduri europene a unor depozite regionale pentru situaţiile de urgenţă, care vor avea mai multe categorii de materiale accesibile imediat serviciilor de urgenţă. El a vorbit şi despre suplimentarea numărului de subunităţi de pompieri, în special în zonele rurale.
