Forumul Economic Mondial de la Davos, a cărui reuniune anuală se desfăşoară în perioada 16-20 ianuarie 2023, a anunţat o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri.
Cei aproximativ 1.500 de lideri ai mediului de afaceri vor aborda la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice, au anunţat agenţiile Reuters şi EFE.
Întâlnirea anuală reuneşte lideri de stat, din afaceri şi societatea civilă pentru a aborda starea lumii şi a discuta despre priorităţile anului. Evenimentul furnizează o platformă pentru angajarea în dialoguri constructive, orientate spre viitor şi ajutor în găsirea soluţiilor prin intermediul cooperării publice-private.
Forumul este prezidat de profesorul Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv, sub coordonarea unui Consiliu de administraţie format din 29 de personalităţi ce acţionează ca „gardieni” ai misiunii şi valorilor organizaţiei şi supraveghează activitatea Forumului în promovarea adevăratei cetăţenii globale.
Din Consiliul de administraţie fac parte, printre alţii: Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru al finanţelor în Canada; Kristalina Georgieva, director al Fondului Monetar Internaţional; Fabiola Gianotti, director general al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN); Al Gore, fost vicepreşedinte al SUA (1993-2001); Paula Ingabire, ministru al Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Inovării în Rwanda; Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene; Ngozi Okonjo-Iweala, directoare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului; Regina Rania a Regatului Haşemit al Iordaniei; Mark Schneider, director executiv al companiei Nestle; Tharman Shanmugaratnam, ministru în guvernul statului Singapore; Jim Hagemann Snabe, preşedinte Siemens; Julie Sweet, preşedintă şi directoare executivă a companiei Accenture; Heizo Takenaka, profesor emerit al Universităţii Keio din Tokyo; Zhu Min, preşedinte al Institutului Naţional de Cercetare Financiară din cadrul Universităţii Tsinghua din Beijing.
Sesiunea Forumului economic mondial se va deschide astăzi în localitatea elvețiană Davos. Potrivit tradiției, ziua de astăzi este consacrată programului cultural – seara va avea loc decernatârea premiilor Crystal Awards.
Programul de afaceri va începe marți. Ultimul summit de iarnă de la Davos s-a desfășurat în ianuarie 2020; la scurtă vreme, pandemia de coronavirus a cuprins lumea. În 2021 summitul s-a desfășurat în întegime în format virtual, iar sesiunea offline de la Singapore, planificată mai întâi pentru luna mai, apoi pentru august, nu a avut loc. În 2022 formul s-a desfășurat, în sfârșit, dar pentru prima dată în istoria sa de peste 50 de ani – în varianta sa ”de vară”. Astfel, este pentru prima dată de trei ani când forumul de la Davos se va desfășura în varianta lui clasică, în luna ianuarie.
O deosebire vizibilă față de forumurile din ultimele decenii o constituie absența delegației ruse, nu numai oficială (liderii politici ai Federației Ruse vin la Davos în mod repetat, dar nu în fiecare an), ci și ”de afaceri”.
Tema forumului de anul acesta este „Colaborarea într-o lume frangmentară”. În Elveția se vor reuni conducătorii a zeci de state (deși G7 va fi reprezentat de această dată numai de un singur lider – cancelarul german Olaf Scholz) și de organizații interațioanle. Între evenimentele notabile ale primei zile a summitului, 17 ianuarie, sunt discursurile președuntelui Comisiei Euroipene, Ursula von der Leyen, a premierului Spabiei, Pedro Sánchez, sesiunea cu participarea președinților Poloniei și Linuaniei (cărora li se va alătura fostul candidat la prezidențialele din Republica Belarus, Svetlana Tihanovskaia), precum și dialogul cu paticiparea fostului secretar de stat al SUA, veteranul politicii mondiale Henry Kissinger. Olaf Scholz va rosti un discurs miercuri, 18 ianuarie. În aceeași zi este fixată sesiunea cu participarea secretarului general al ONU. Dintre cei care vor lua cuvântul pe 19 ianuarie se numără președinții Coreei de Sud, Irakului, Azerbaidjanului, prim-miniștri din Țările de Jos, Grecia, Georgia. Într-o singură sesiune se vor reuni președintele Serbiei și premierul Albaniei. În aceeași zi este fixat discursul șefului Biroului președintelui Ucrainei, Andrei Ermak. Ultima zi a forumului, ca întotdeauna, va avea loc sesiunea dedicată perspectivelor economiei mondiale. La aceasta vor participa șeful FMI, Kristalina Georghieva, și șeful Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, cărora li se va alătura ministrul economiei și finanțelor din Franța, Bruno Le Maire.
Sectorul corporativ și financiar global are, ca de obicei, o largă reprezentare la Davos – la forum vor participa șefii Microsoft, Intel, Enel, Repsol, Engie, Equinor, Schneider Electric, Pfizer, Moderna, Euroclear, BlackRock, JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup, Bank of America, Morgan Stanley, UBS, Deutsche Bank și ai altor companii și bănci globale importante.
Davos, o stațiune de schi populară, situată în Alpii elvețieni, devine timp de o săptămână gazdă pentru elitele mondiale, care se reunesc pentru Forumul Economic Mondial.
Ce este Forumul Economic Mondial?
Forumul Economic Mondial a fost fondat în 1971 de Klaus Schwab, un economist, în încercarea de a promova cooperarea globală în probleme politice, sociale și economice, potrivit Euronews.
Scopul organizației internaționale, al cărei sediu se află în prezent în apropiere de Geneva, a fost acela de a reuni sectorul public și cel privat pentru a găsi soluții la aceste probleme globale.
Prima reuniune a Forumului a avut loc în urmă cu cinci decenii la Davos, iar numele stațiunii a devenit chiar prescurtarea obișnuită a evenimentului.
Cine participă la Davos?
În mod obișnuit, se pot aștepta să fie prezenți lideri mondiali – de obicei președintele în exercițiu al SUA, conducerea UE și a ONU și așa mai departe – dar și lideri de afaceri și antreprenori, gânditori și academicieni proeminenți, șefi de ONG-uri și din sectorul caritabil, inovatori, mass-media, societatea civilă, activiști și alții.
Deși este adesea criticat ca fiind un loc de discuții pentru cei 1% privilegiați din lume, este, de asemenea, locul unde oamenii vin să încerce să facă lobby și să influențeze aceste elite puternice pentru a susține diverse cauze sau mișcări.
Lista oficială de invitați este adesea foarte exclusivistă și este alcătuită din aproximativ 2.000-3.000 de participanți și vorbitori, dar reuniunea în sine atrage alte mii de persoane la evenimentele sale marginale.
Este, de asemenea, locul în care companiile – și chiar țările și regiunile – își instalează standurile pentru a-și vinde conceptele și serviciile sau pentru a atrage investiții.
Criticile aduse Forumului.
Corespondentul economic al New York Times, Peter Goodman, de exemplu, a subliniat în cartea sa „Davos Man” contradicția de a cere miliardarilor și elitelor pe care criticii le acuză că sunt cauza celor mai mari probleme ale lumii să găsească modalități de a le rezolva.
Una dintre principalele critici aduse în fiecare an organizatorilor evenimentului, de exemplu, este ipocrizia de a avea criza climatică pe ordinea de zi a reuniunii, în timp ce unul din zece participanți din 2022 a călătorit cu un avion privat pentru a ajunge acolo.
”Realizările” seminificative de la Davos.
Poate că este un loc de discuții pentru bogații și puternicii lumii, dar Davos este un forum de discuții și dezbateri fără egal la scară globală și are câteva realizări semnificative în palmaresul său de-a lungul celor 50 de ani de istorie.
În 1988, un acord semnat în cadrul reuniunii, cunoscut sub numele de Declarația de la Davos, a fost creditat ca fiind cel care a ajutat Turcia și Grecia să se retragă de pe marginea unui conflict armat.
În 1992, Nelson Mandela și președintele sud-african de atunci, FW de Klerk, au făcut prima lor apariție comună pe scena internațională la Davos, ceea ce a reprezentat un pas important pentru a pune capăt apartheidului. Cei doi au câștigat Premiul Nobel pentru Pace în anul următor.
În 2000, la Davos a fost lansată Alianța mondială pentru vaccinuri și imunizare (Gavi), care a îmbunătățit de atunci accesul la vaccinuri pentru milioane de oameni. De la crearea sa, aceasta a contribuit la vaccinarea a 760 de milioane de copii din întreaga lume.
Dacă anul trecut reuniunea de la Davos a avut loc în plină primăvară, în mai, anul acesta s-a revenit la formatul tradițional: zăpadă peste tot, în comparație cu pajiștile verzi de anul trecut. Vremea s-a schimbat, dar subiectele principale de discuție rămân aceleași, pe fondul războiului din Ucraina și al consecințelor economice negative masive.
Forumul Economic Mondial, reuniunea anuală a liderilor globali din politică și economie, a celebrităților și activiștilor sociali faimoși, are loc într-un moment în care economia mondială se află sub un stres extrem: inflație ridicată, criză energetică, probleme în lanțurile de aprovizionare provocate de război și o înmulțire fără precedent a cazurilor de COVID-19 în China.
„Crize economice, sociale, geopolitice și ecologice converg și se amplifică, dând naștere unui viitor extrem de versatil și nesigur”, a declarat în fața jurnaliștilor fondatorul WEF Klaus Schwab. „Întâlnirea anuală de la Davos va încerca să se asigure că liderii mondiali nu vor rămâne captivi în această atitudine de criză.„
La reuniunea de cinci zile, desfășurată sub motto-ul „Cooperare într-o lume fragmentată”, iau parte peste 50 de șefi de state și guverne. Printre ei, cancelarul german Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul spaniol Pedro Sanchez.
Sunt așteptați și lideri recent aleși în funcții, printre care președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, cel columbian Gustavo Petro și cel filipinez Ferdinand Marcos Jr., iar Africa va fi reprezentată de președintele sudafrican Cyril Ramaphosa și de cel tanzanian Samia Suluhu Hassan.
SUA vor fi reprezentate de John Kerry, emisar pentru climă al președintelui Joe Biden, și de responsabila pentru comerț, Katherine Tai. Nu va fi prezent niciun politician sau om de afaceri rus, întrucât accesul Rusiei la reuniune nu este permis, după ce Forumul Economic Mondial și-a înghețat relațiile cu Moscova după invadarea Ucrainei. Kievul va trimite din nou o delegație la nivel înalt, dar organizatorii nu au dat alte detalii, din motive de securitate.
Riscul recesiunii:
Este ediția cu numărul 53 a reuniunii de la Davos și are loc în contextul unuia din cele mai profunde reculuri economice din acest secol. Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că o treime din economia globală ar putea fi lovită de recesiune în 2023.
Conflictul din Ucraina și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au dus la o criză energetică fără precedent. Inflația în SUA și zona Euro pare să fi atins nivelul maxim, dar rămâne în continuare foarte ridicată, obligând băncile centrale să păstreze politica majorărilor agresive ale dobânzilor de politică monetară. Ceea ce înseamnă costuri mai mari la împrumuturi, pe fondul unei economii în scădere, cu riscul de a înrăutăți o criză globală a datoriilor în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în Africa.
Banca Mondială a avertizat că actuala criză economică ar putea duce la creșterea sărăciei în Africa Subsahariană, unde trăiesc deja 60% din oamenii cei mai săraci din lume.
Un raport anual privind riscurile globale, publicat săptămâna trecută de WEF, a identificat problema costului global al vieții, pe fondul pandemiei și al războiului Rusiei din Ucraina, ca problemă principală pe termen scurt – dificultățile cu energia și aprovizionarea cu alimente ar urma să persiste în următorii doi ani.
Reuniunea de la Davos „are loc în contextul celor mai complexe dificultăți geopolitice și geoeconomice din ultimele decenii„, a declarat președintele WEF Borge Brende. „Miza în economia mondială este ridicată: cum să evităm o recesiune globală, o creștere scăzută, inflația ridicată și sporirea datoriilor.„
Un număr record de 56 de miniștri de finanțe participă la dezbaterile de la Davos din acest an, de asemenea 19 guvernatori de bănci centrale.
Înapoi la afacerile normale.
Forumul Economic de la Davos revine la desfășurarea sa obișnuită pe timp de iarnă pentru prima data după 2020, anul în care pandemia de COVID-19 a lovit lumea întreagă. Evenimentul a avut loc doar în plan virtual în 2021 și s-a desfășurat abia în luna mai anul trecut. Din cauza acestei amânări și a programului aglomerat, numeroși lideri mondiali importanți nu au putut participa în 2022.
Anul acesta, la Davos vin un număr record de participanți din mediul de afaceri – 1500. Dintre aceștia, 600 sunt directori executivi ai unora din cele mai mari companii ale lumii.
Întâlnirea anuală din luna ianuarie, desfăşurată în cea mai înaltă staţiune din Elveţia, Davos, reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF). Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum).
Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane. A dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului ”părţilor implicate” (stakeholder), care baza succesul corporaţiilor pe managementul ce ia în considerare toate interesele: nu numai ale acţionarilor, clienţilor şi beneficiarilor, ci şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.
Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie.
Evenimentele din 1973 – colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian – au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Politicienii au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.
În 1976, organizaţia a introdus un sistem de apartenenţă pentru „cele 1.000 de companii de top din lume”. Forumul European de Management a fost prima organizaţie non-guvernamentală care a iniţiat un parteneriat cu instituţiile de dezvoltare economică din China. În 1979, a fost publicat primul Raport de Competitivitate Globală (Global Competitiveness Report).
În 1987, Forumul European de Management a fost redenumit Forumul Economic Mondial, iar Simpozionul European de Management a devenit Reuniunea Anuală, reflectând expansiunea sferei de abordare, notează istoricul prezentat de site-ul citat.
În 1988, a fost semnată Declaraţia de la Davos între Grecia şi Turcia. În 1989, Coreea de Nord şi Coreea de Sud au participat la prima reuniune la nivel ministerial, la Davos. La aceeaşi reuniune, premierul est-german Hans Modrow şi cancelarul german Helmut Kohl au purtat discuţii despre reunificare.
În 1992, preşedintele sud-african Frederik Willem de Klerk s-a întâlnit în cadrul evenimentului cu Nelson Mandela şi liderul tribal Mangosuthu Buthelezi.
În 2015, Forumul de la Davos a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.
O agendă în continuă schimbare. Care sunt prioritățile pentru 2023.
De-a lungul anilor, agenda Reuniunii Anuale s-a concentrat pe provocările în schimbare cu care se confruntă lumea. Schimbările climatice au reprezentat o temă constantă, aşa cum au fost şi incluziunea, diversitatea şi modalităţile în care economiile se pot dezvolta astfel încât să răspundă nevoilor tuturor. Dar agenda se schimbă anual, pentru a răspunde celor mai arzătoare probleme.
Forumul Economic Mondial publică un Raport al Riscurilor Globale înainte de fiecare reuniune anuală din ianuarie, pentru a identifica şi analiza riscurile globale critice. Criza costului vieţii, o consecinţă a inflaţiei, agravată de războiul din Ucraina şi redeschiderea economiei după pandemia de COVID, reprezintă cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, arată studiul publicat la 11 ianuarie 2023 de Forumul Economic Mondial.
În prezent, programul cuprinde peste 300 de sesiuni cu scopul de a accelera progresul şi de a aborda provocările globale. Forumul continuă această muncă pe tot parcursul anului cu o gamă de iniţiative lansate prin intermediul ”centrelor şi platformelor” sale.
Staţiunea montană Davos permite participanţilor să se întâlnească oriunde în afara sesiunilor. Întâlnirile informale pot avea rezultate şi soluţii la fel de numeroase şi de valoroase precum reuniunile oficiale.
Manifestul Davos – „Davos Manifesto”, creat în 1973 şi reînnoit în 2020, expune principiile capitalismului părţilor interesate sau un sistem de obiective comune pentru afaceri, precum cele evidenţiate în Agenda ONU a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Cooperare într-o lume fragmentată.
Tema ediţiei cu numărul 53 este ”Cooperare într-o lume fragmentată”. Lumea se află astăzi într-un punct critic de inflexiune. Numărul mare de crize în curs necesită o acţiune colectivă curajoasă.
Ediţia din 2023 revine în luna ianuarie, după ce ediţia din 2022 s-a desfăşurat în perioada 22-26 mai. Liderii lumii s-au reunit la Davos în 2022 pentru reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial pe fondul unor fricţiuni şi fracturi globale tot mai adânci. Era pentru prima dată când evenimentul revenea la prezenţa fizică din ianuarie 2020, când a izbucnit epidemia de coronavirus şi a schimbat rapid cursul conversaţiilor la Davos.
Renumita staţiune elveţiană de schi găzduieşte în 2023 cel mai mare număr de reprezentanţi ai mediului de afaceri, aproximativ 1.500, dintre care aproximativ 600 de directori executivi, organizatorii evidenţiind că în 2023 în rândul acestora va fi şi cel mai mare număr de femei. Tot în 2023, s-a ajuns aproape la paritate în rolurile de moderare a sesiunilor.
În 2022, 2.500 de lideri şi experţi mondiali s-au reunit pentru a aborda cele mai presante provocări ale timpurilor noastre: Ucraina şi viitorul ordinii mondiale globale, urgenţa tot mai mare a crizei climatice şi impactul acesteia asupra alimentaţiei şi sărăciei, perspectivele privind recesiunea şi viitorul muncii, precum şi modalităţi de a pune capăt COVID-19 şi de pregătire pentru următoarea pandemie în situaţia în care multe ţări încă nu aveau acces la vaccinuri.
Temele care au reieşit la ediţia anterioară au conturat abordarea următoarelor luni. Iniţiativele lansate au vizat cooperarea în toate domeniile, de la angajamente privind zero emisii şi pregătire în caz de pandemie până la accelerarea locurilor de muncă şi a abilităţilor, colaborare în domeniul rezilienţei cibernetice şi a metauniversului, aminteşte site-ul organizaţiei.
Agenda Forumului Economic Mondial pentru ediția din 2023. Mai exact, s-au trasat şase teme de lucru pe agendă.
* Ucraina pune în lumină importanţa cooperării globale. Davos 2022 a debutat cu o adresare în direct a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, iar Dialogul special despre Ucraina a reunit 70 de directori executivi alături de premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, care a participat prin teleconferinţă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul de externe Dmitro Kuleba şi prim-vicepremierul Ucrainei, Yulia Svyrydenko.
* Trei crize interconectate: clima, hrana, energia. Nesiguranţa hranei reprezintă o problemă nu numai pentru sănătatea publică, dar şi pentru geopolitică şi securitate: ”Societăţile înfometate se prăbuşesc oriunde te-ai afla în lume”, a susţinut jurnalista postului CNN, care a moderat panelul de discuţii despre nesiguranţa alimentară. Un jucător esenţial în atingerea scopului privind zero emisii este First Movers Coalition, care a anunţat o expansiune majoră la Davos 2022 şi lansarea a două noi sectoare: Eliminarea dioxidului de carbon şi Aluminiul.
* Nu folosiţi cuvântul care începe cu ”R” (dar s-ar putea să vină oricum). Panelul asupra perspectivelor economice globale (Global Economic Outlook) de la Davos 2022 a început cu întrebarea: ne îndreptăm spre o recesiune globală? Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a fost precaută, notând că ”orizontul s-a întunecat” de la cele mai recente prognoze ale FMI, din cauza şocurilor suferite de preţurile alimentelor şi ale energiei, precum şi prin prisma măsurilor blocate în criza climatică şi a căderii bruşte a activelor digitale. Co-fondatorul şi co-preşedintele The Carlyle Group, David M. Rubenstein, a venit cu un sfat: ”Nu folosiţi cuvântul cu ‘R’. Sperie lumea”.
* Pregătirea pentru următoarea pandemie necesită eliminarea disparităţilor din sănătate. COVID-19 a fost un subiect fierbinte la fiecare reuniune anuală după ianuarie 2020, când a fost consemnată apariţia virusului, şi datorită vaccinurilor participanţii s-au putut reîntoarce la Davos, doi ani mai târziu. Într-un panel de discuţii dedicat echităţii rasiale, adjuncta secretarului general al ONU şi directoarea executivă a Programului comun al ONU pentru HIV/SIDA, Winnie Byanyima, a declarat: ”Rasismul are loc atunci când persoanele cu piele neagră, maro sau orice culoare îşi dau ultima suflare din cauza violenţei politice, când li se refuză medicamente care salvează vieţi şi care ar putea pune capăt pandemiei, când nu pot accesa servicii de îngrijire sau sănătate din cauza datoriilor care îi îneacă”.
* Inegalitatea de gen şi locurile de muncă ale zilei de mâine. Organizaţia Oxfam a publicat un raport în cadrul Davos 2022 intitulat ”Profitând de durere” (Profiting from Pain), care a scos în evidenţă creşterea inegalităţii sociale în timpul pandemiei.
* Viitorul nostru este digital. Pentru a promova incluziunea digitală, Edison Alliance, o iniţiativă a Forumului care îşi propune să crească accesul digital cu preţuri accesibile la asistenţă medicală, finanţe şi educaţie, a lansat un navigator de politici digitale, care oferă factorilor de decizie, autorităţilor de reglementare şi întreprinderilor un ”ghişeu” unic pentru studii de caz, bune practici şi alte resurse unice.
Evenimentul de la Davos a primit şi critici de-a lungul timpului, fiind considerat o adunare a elitelor, iar în ultimii ani Forumul a fost ţinta campaniilor de dezinformare. Dar, aşa cum sugerează şi London School of Economics (LSE), stereotipul aşa-zisului ”Om Davos” („Davos Man”) este mai puţin relevant în prezent întrucât ”temele de incluziune socială şi ecologism” au devenit prioritare. În concluzie, ”WEF are acum un modus operandi mai larg: nu doar că întăreşte consensul prin dialog, dar şi identifică liderii şi îi stimulează să se implice”, a transmis LSE.
Mitingul împotriva Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos (16-20 ianuarie) a strâns în jur de 300 de activiști și a produs o coadă de mai bine de doi kilometri la intrarea în orașul elvețian cu 11.000 de locuitori, a scris Blick, care citează informații ale poliției cantonului Graubünden.
Aproximativ 300 de oameni s-au adunat sâmbătă, în jurul orei locale 14.00, în Postplatz, centrul orașului Davos.
”În spatele WEF se află o logică dură a profitului. Această căutare a profitului este realizată fără milă, în detrimentul comunității și al climei”, a declarat Gian Wacker, purtătorul de cuvânt al Strike WEF Kollektiv, organizatorul protestului.
”World Economic Failure” se putea citi pe un banner uriaș afișat de participanți care au demonstrat timp de aproape două ore.
Mitingul aprobat de autorități a determinat paralizarea traficului la intrarea în Davos, unde se formase o coadă de mai bine de doi kilometri.
