Austriei nu-i place votul în Uniunea Europeană, decât dacă are drept de veto. O decizie luată Comisia Europeană și susținută de Parlamentul European, unde nu există drept de veto, a fost atacată de Austria la Curtea de Justiție a Uniunii. Manevra guvernului Nehammer favorizează Rusia și alți producători de petrol și gaze, împiedicând Europa să-și obțină independența energetică.
Veto-ul Austriei în cazul Schengen a fost un gest ostil la adresa României, dar și o sfidare a Comisiei și Parlamentului European. Viena are însă experiență în sabotarea intereselor comunitare, ultimele mișcări în acest sens devenind mai vizibile după invazia rusească în Ucraina. Cancelarul Nehammer l-a vizitat pe Putin la Moscova, în aprilie, guvernul său s-a opus constant sancțiunilor, a acceptat ca OMV să plătească gazul în ruble, iar acum atacă la Curtea Europeană de Justiție o decizie a Parlamentului European care ar putea asigura occidentului independența energetică față de Rusia.
Decizie istorică pentru securitatea energetică a Europei.
În luna iulie a anului trecut, Comisia și Parlamentul European au luat decizia istorică de a considera energia nucleară drept energie verde. Astfel, de la 1 ianuarie 2023, investițiile în energia nucleară sunt considerate activități durabile, ceea ce ar oferi acestui sector acces la finanțări de 8 trilioane de dolari. Și siguranța că, în viitor, energia nucleară nu va fi suprataxată, așa cum se întâmplă în cazul cărbunelui sau petrolului.
Deschizând finanțările pentru centralele nucleare, decizia Parlamentului European va accelera inovarea în industria energetică, ajutând țările membre să producă energie nucleară mai sigură, mai eficientă și mai accesibilă la scară largă. Astfel, UE încearcă să se îndepărteze de dependența de combustibilii fosili și în special de gazul rusesc, conform Euractiv.
Președintele Franței a anunțat deja investiții de peste 50 de miliarde de euro în centrale nucleare, atfel încât Franța să poată deveni neutră în emisii, în următoarele două decenii. Belgia vrea să extindă puterea a două reactoare nucleare, iar Polonia intenționează să construiască șase reactoare până în 2040.
Germania și-a amânat planurile de închidere a centralelor nucleare, până la jumătatea lunii aprilie, iar ministrul federal al transporturilor Volker Wissing (FDP) a pus din nou la îndoială planul de reunuțare la energia atomică. „Cererea de energie electrică va crește rapid pe măsură ce vom avea mai multe mașini electrice”, a spus ministrul, citat de Die Welt. Opoziția creștin-democrată, pe de altă parte, consideră că uzinele atomice ar trebui menținute în funcțiune și ar trebui construite unele noi, dar verzii se află, alături de SPD, la guvernare.
Austria încearcă să blocheze politica Uniunii Europene.
Austria, însă, a depus o moțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sperând să blocheze politica Uniunii, scrie Euronews. Retorica folosită de guvernul Nehammer este cea pe care de decenii o utilizează adversarii energiei nucleare, speculând frica de accidente tehnologice pentru a ține economiile dependente de importurile de petrol din Rusia și țările OPEC.
În cazul veto-ului la adresa țării noastre, austriecii au spus că sunt îngrijorați de imigranții care vin din România (o minciună, demontată chiar de presa de la Viena, care arată că fluxul de imigranți vine, de fapt, din Serbia, Croația și Ungaria). Pentru a bloca strategia UE de Securitate energetică, Austria se arată îngrijorată de ritmul lent în care vor fi construite centralele nucleare, astfel încât nu se va putea atinge ținta de decarbonizare în actualul deceniu. O fentă pentru impresionarea ecologiștilor, în timp ce mingea este pasată lui Putin sau altor exportatori de petrol și gaze.
De remarcat că Austria, care se teme de accidente nucleare, chiar și la reactoarele de generația a IV-a, găzduiește în Viena, pe bani grei, sediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. De asemenea, sediul OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) se află tot în capitala Austriei, cu toate beneficiile financiare și economice aferente.
