Cancelarul Nehammer, după ce Viena a împiedicat aderarea României la Schengen: Un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă înseşi României.
Cancelarul austriac Karl Nehammer, cel care a blocat intrarea României în Schengen, a reacționat la apelurile din România de boicotare a firmelor cu acționariat austriac, susținând că astfel de demersuri ar afecta în primul rând țara noastră.
Arogantul Nehammer, nu înţelege acţiunea de boicotare a firmelor austrieci din România şi Bulgaria. El susţine că în acest caz pierderea ar fi de partea celor două ţări care au fost refuzate în cadrul spațiului Schengen.
Karl Nehammer spune că, un eventual boicot asupra firmelor austriece din România, ca reacţie la votul negativ pe care Viena l-a dat săptămâna trecută la aderarea la Schengen, ar face rău mai mult României decât Austriei, pentru că firmele austriece varsă bani la bugetul ţării şi creează locuri de muncă. Pe de altă parte, el a spus că veto-ul Austriei va fi ridicat numai în momentul în care România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi protecţia frontierelor.
Recentul veto al Austriei la aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, care garantează libera circulaţie a persoanelor în interiorul ţărilor Schengen, a provocat critici dure nu numai din partea ţărilor în cauză, ci şi din partea multor alte ţări ale UE. Chiar şi guvernul italian naţionalist de dreapta a condamnat această acţiune.
Confruntat cu critici dure atât intern, cât şi pe plan extern, cancelarul conservator Karl Nehammer a apărat veto-ul Austriei împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen în emisiunea „Pressestunde” de duminică de la postul public de televiziune ORF2.
Potrivit lui Nehammer, în alte state UE nu există suficientă presiune împotriva trecerilor neînregistrate la frontieră. Prin urmare, Austria a trebuit să acţioneze la nivel naţional. Nehammer a declarat că veto-ul Austriei ar putea fi ridicat doar după ce protecţia frontierelor din Bulgaria şi România va fi îmbunătăţită.
Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, şi anume de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune similară cu cea a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit. În celelalte ţări ale UE, pur şi simplu, problema a fost conştientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a explicat cancelarul.
Nehammer a repetat pe larg argumentaţia sa şi a ministrului de interne al ÖVP, Gerhard Karner: din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, or asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Multe dintre aceste persoane neînregistrate ar veni prin România sau Bulgaria, spune cancelarul care a repetat că aceste informaţii vin în urma audierii persoanele reţinute şi a analizei datelor de pe telefoanele lor mobile.
România şi Bulgaria au avut cifre diferite, a recunoscut Nehammer, dar aceste ţări nu aveau cum să cunoască numărul real din moment ce nu au înregistrat aceste persoane, a explicat Nehammer discrepanţa dintre date.
Pe de altă partre, el s-a declarat convins că veto-ul nu va avea consecinţe negative pentru companiile naţionale care operează în Bulgaria şi România. ”Aici trebuie făcută o distincţie: una e o problemă de politică de securitate, iar cealaltă este o problemă de politică economică”, a arătat cancelarul, subliniind că un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă înseşi economiilor României sau Bulgariei. Companiile austriece aduc întotdeauna bani la bugetul ţării şi oferă locuri de muncă, a explicat el.
Mulţi observatori politici interpretează înăsprirea poziţiei OeVP în materie de azil şi migraţie atât din partea lui Nehammer, cât şi a ministrului său de interne, Gerhard Karner, – ambii din Austria Inferioară – ca fiind o încercare a puncta împotriva FPÖ, Partidul Libertăţii, de extremă dreaptă, care are un discurs antiimigraţie, în lupta lor pentru un rezultat cât mai bun în alegerile din cea mai importantă provincie a Austriei. Nehammer a negat înspă vehement că veto-ul la Schengen ar putea avea motivaţii de politică internă, aşa cum s-a speculat recent atât în Austria, cât şi în afară. El a calificat drept o „insinuare absurdă” faptul că ar putea exista o legătură cu alegerile parlamentare din Austria Inferioară de la sfârşitul lunii ianuarie.
Nehammer a mai explicat că Austria nu a avut niciun cuvânt critic la adresa Ungariei în disputa în care s-au amestecat libertatea de circulaţie în UE, politica de azil şi lipsa unei politici de imigraţie, pentru că, spune el, Ungaria este o ţară vecină şi este nevoie de cooperare în materie de securitate şi poliţie.
Potrivit lui Nehammer, Austria oferă o astfel de cooperare şi Bulgariei şi României.
În acelaşi timp, Nehammer a subliniat că Austria este în mod clar în favoarea sancţionăriI încălcăriI statului de drept în cadrul procedurilor UE care sunt în curs împotriva Ungariei. Statul de drept este fundamentul UE, a declarat Nehammer. După recomandarea Comisiei Europene de a suspenda în continuare plăţile de miliarde de euro către Ungaria, mingea este acum în curtea Consiliului UE, adică a statelor membre. Dar Nehammer nu a dorit să spună dacă va vota în favoarea reţinerii fondurilor. În acest moment, a spus el, documentele Comisiei sunt examinate la nivel intern şi se consultă în continuare cu alţi şefi de guvern. Nehammer a subliniat însă că, până acum, Consiliul a urmat întotdeauna recomandările Comisiei în această privinţă.
