Marius Budăi anunţă că într-o săptămână se decide procentul de majorare a pensiilor: ”Să se termine această licitaţie a sărăciei!”. Ministrul Muncii a atacat din nou liderii PNL, dar a refuzat să anunţe concret un procent de majorare a pensiilor.
Marius Budăi a explicat din nou ce se întâmplă cu majorările pensiilor de la 1 ianuarie 2023. ”În spaţiul public, apare acea licitaţie de procente. Colegi de-ai noştri de pe partea dreaptă licitează cu procente. Anul trecut, când nu era nicio criză energetică, când nu era război la graniţă, ne explicau de dimineaţa până seara cum NU se pot majora pensiile, salariile minime, alocaţiile şi aşa mai departe. Acum, licitează cu procente. Eu cred că putem să licităm cu multe, dar în niciun caz cu necazul părinţilor şi bunicilor noştri”, a declarat Marius Budăi.
”Decizia finală se va lua în maximum o săptămână şi jumătate, când se vor adopta bugetele în Guvern. Este clar că va fi o majorare, este clar că vor fi pachete de sprijinire socială, se estimează a fi o iarnă grea pentru că noi, social-democraţii nu vrem să lăsăm pe nimeni la marginea societăţii”, a mai spus Marius Budăi, refuzând să facă ”o licitaţie de procente” nici măcar în nume personal.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a acuzat ”politicieni de dreapta”, despre care spune că ”licitează cu necazul părinţilor şi bunicilor noştri”, el referindu-se la declaraţiile privind procentul cu care ar trebui majorate pensiile, de anul viitor. ”În acest an, când am fost delegat de Marcel Ciolacu să prezint viziunea PSD-iştilor pentru a veni în sprijinul oamenilor, spuneau că nu se pot majora pensiile cu 10% şi că ”Demisia, Budăi”! Acum licitează. Acum licitează cu ce? Cu sărăcia oamenilor, cu nevoile părinţilor şi bunicilor noştri, cu necazul părinţilor şi bunicilor noştri şi parcă ar fi – unii din ei sunt în opoziţie, alţii sunt la putere – parcă ar fi vrut ei să dea mai mult, dar nu vin cu soluţii”, afirmă Budăi.
”Noi, PSD suntem cei care, de fiecare dată când am fost la guvernare, am avut un pact cu cetăţenii României. Mai important este că l-am şi respectat. Mă încearcă o tristeţe enormă când văd politicieni de dreapta, indiferent de partidul din care provin, care în anul 2021, adică în anul în care România şi globul nu era traversat de aceste crize profunde (…) se chinuiau anul trecut, cheltuiau toată energia lor, de dimineaţa până seara, să ne spună cum nu se poate: cum nu se pot mări alocaţiile copiilor, cum nu se poate şi nu trebuie să mărim salariul minim, cum nu se poate să majorăm pensiile. Dar se puteau achiziţiona atunci izolete la preţuri enorme, ne spune domnul profesor Rafila de vaccinuri de miliarde de euro pe care acum România trebuie să le arunce. Alea se puteau face, dar pensii, salarii, alocaţii, sprijin pentru mediul de afaceri, nu se putea face”, a afirmat Marius Budăi.
PNL prin trompetele Gorghiu și Turcan anunţă ca certă o majorare de 15%.
Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu a declarat sâmbătă în cadrul unei reuniuni a seniorilor PNL din Argeş, că Partidul Naţional Liberal, cu premier liberal, de la 1 ianuarie 2023 va creşte pensiile românilor cât să acopere rata inflaţiei şi că vor merge cu această creştere spre 15 procente, ea transmiţându-le pensionarilor că, ”atunci când mai aud despre majorări diferenţiate, să ştie de la ea că nu vrea acea persoană să crească în realitate pensiile, pentru că orice majorare diferenţiată este neconstituţională. Gorghiu a mai spus şi că soluţia PNL este neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei, proiect aflat în Parlament.
”Vă garantez un lucru, Partidul Naţional Liberal, cu premier liberal, aşa cum a spus şi preşedintele Iohannis, de la 1 ianuarie 2023 va creşte pensiile românilor cât să acopere rata inflaţiei. Vom merge cu această creştere spre 15 procente, indiferent ce discuţii auziţi acum, că nu poate ministrul Finanţelor, că ministrul Muncii, 10% spune şi alte ajutoare. Indexarea punctului de pensie şi mărirea pensiei trebuie făcută pentru toţi pensionarii, pentru că pensiile în România sunt mici, vorbim de cele pe contributivitate, care sunt mici şi foarte mici”, a spus senatoarea PNL.
Ea a continuat: ”Când mai auziţi despre majorări diferenţiate, să ştiţi de la mine, nu vrea acea persoană să crească în realitate pensiile, pentru că orice majorare diferenţiată este neconstituţională. Este discriminatorie şi neconstituţională”.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a vorbit din nou despre o majorarea diferenţiată a pensiilor, de anul viitor, avansând ideea alocării unei ”anvelope” de 15% pentru majorarea bugetului pensiilor, concomitent cu majorarea diferenţiată a veniturilor pensionarilor. ”Stabilim împreună o anvelopă, respectiv de 15% efortul bugetar, care reprezintă 15 miliarde de lei, şi în această anvelopă venim şi mărim diferenţiat, în funcţie de venituri. Mi se pare foarte corect, pentru că în momente de criză, în momente speciale, nu putem să rămânem captivi ai unui şanţ sau unui cerc restrâns şi să avem aceeaşi abordare”, afirmă liderul social-democrat.
Marius Budăi a explicat că această diferenţiere se referă la măsuri compensatorii pentru cei cu pensii mici şi la impozitarea celor cu pensii mari, fără să fie vorba de diferenţe de valoare a punctului de pensie.
Un lucru e cert, pensionarii din România vor primi mai mulţi bani de anul viitor. De la 1 ianuarie, punctul de pensie va fi majorat. Deocadată nu s-a stabilit clar procentul cu care va creşte punctul de pensie, dar şeful Casei Naţionale de Pensii dă asigurări că taloanele de pensii vor fi tipărite la timp pentru a putea distribui pensiile mărite din ianuarie 2023.
Şeful Casei Naţionale de Pensii şi-a exprimat speranţa că guvernanţii vor stabili exact până la finalul acestei luni procentul cu care se va majora punctul de pensie de la 1 ianuarie 2023 astfel încât să poată pregăti toate modificările necesare pentru a putea plăti pensiile mărite.
”Când se face această actualizare, majorare a punctului de pensie, noi trebuie să consolidăm baza de date pentru că nu se modifică doar valoarea punctului de pensie, avem şi alţi parametri care derivă din acestă valoare a punctului de pensie. Această consoridare a punctului de pensie la nivel central trebuie făcută mai înainte astfel încât noi plătim pensiile, începând cu prima zi a lunii.
Aceste operaţiuni trebuie să le avem de mai înainte clar stabilite. Undeva în a doua jumătate a lunii noiembrie noi trebuie să avem aceste date deja pentru a putea face aceste operaţiuni specifice Casei Naţionale de Pensii pentru a putea ca la 1 ianuarie 2023 să avem deja fluturaşii tipăriţi cu noile valori ale pensiilor”, a spus Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.
”Este clar că această majorare va avea loc de la 1 ianuarie şi sunt convins că această decizie va fi luată în timp util astfel încât noi să reuşim să facem toate operaţiunile necesare şi nu vom avea nicio problemă şi pensionarii vor primi pensiile mărite fix cu 1 ianuarie 2023”, a mai spus preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că pensiile vor fi majorate cu cel puțin 10% din 2023. Primul scenariu ar presupune creșterea pensiilor cu 10% + sprijin pentru cei mai săraci pensionari pentru iarnă, respectiv majorarea pensiilor cu 15% pentru toți pensionarii.
Şi premierul Nicolae Ciucă a declarat, la finalul Biroului Politic Naţional al PNL de luni, că partidul va propune coaliţiei o creştere a pensiilor de 15%, în cazul în care bugetul pentru anul viitor va permite acest lucru.
Statisticile par să-i dea dreptate liderului PSD Marcel Ciolacu, care vrea o majorare diferenţiată a pensiilor. Problema majoră este însă de contributivitate.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbeşte din nou despre o majorarea diferenţiată a pensiilor, de anul viitor, avansând ideea alocării unei„ anvelope” de 15% pentru majorarea bugetului pensiilor, concomitent cu majorarea diferenţiată a veniturilor pensionarilor. ”Stabilim împreună o anvelopă, respectiv de 15% efortul bugetar, care reprezintă 15 miliarde de lei, şi în această anvelopă venim şi mărim diferenţiat, în funcţie de venituri. Mi se pare foarte corect, pentru că în momente de criză, în momente speciale, nu putem să rămânem captivi ai unui şanţ sau unui cerc restrâns şi să avem aceeaşi abordare”, afirmă liderul social-democrat.
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat datele statistice privind sistemul public de pensii pe luna octombrie.
Potrivit acestora, luna trecută 90,627 de pensionari încasau lunar peste 5.000 de lei, aproape 4.800 chiar și peste media de 21.000 lei/lunar, în timp ce beneficiari ai pensiilor sociale erau 1,145 milioane de persoane.
Pensii cuprinse între 4.001 și 5.000 de lei au primit luna trecută 108.090 pensionari, între 3.001 și 4.000 de lei au încasat lunar alte 306.478 de persoane , de un nivel lunar al pensiei cuprins între 2.501 și 3.000 lei beneficiind 370.351 pensionari.
În ce privește pensiile speciale, dintre cei 9.842 de privilegiați, aproape jumătate încasează lunar, în medie, 21.265 lei, pensiile foștilor magistrați fiind cele mai mari din actualul sistem de pensii publice. În luna octombrie, pensia medie a fost de 1.777 lei.
La polul opus, numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost de 1.145.877 în octombrie 2022, cu 1.096 de persoane mai puţin comparativ cu luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre aceştia, 1.026.421 erau pensionari din sistemul public iar 119.456 erau pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.
În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 375 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele Bistriţa-Năsăud (de 434 lei), Maramureş (430 lei) şi Cluj (417 lei).
Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti – respectiv 48.208 şi în judeţele Suceava (41.529 pensionari), Dolj (37.660), Iaşi (36.613) şi Prahova (35.001).
În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 269 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (386 lei) şi Gorj (350 lei) şi în sectorul 1 din Bucureşti (335 lei).
Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţele Iaşi (8.211 persoane), urmat de Botoşani (7.765) şi Botoşani (7.747).
Pensii 2022. Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost de 1.145.877 în octombrie 2022, cu 1.096 de persoane mai puţin comparativ cu luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre aceştia, 1.026.421 erau pensionari din sistemul public iar 119.456 erau pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.
În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 375 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele Bistriţa-Năsăud (de 434 lei), Maramureş (430 lei) şi Cluj (417 lei).
Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti – respectiv 48.208 şi în judeţele Suceava (41.529 pensionari), Dolj (37.660), Iaşi (36.613) şi Prahova (35.001).
În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 269 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (386 lei) şi Gorj (350 lei) şi în sectorul 1 din Bucureşti (335 lei).
Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţele Iaşi (8.211 persoane), urmat de Botoşani (7.765) şi Botoşani (7.747).
