Klaus Iohannis a convocat marţi, de la ora 14.00, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pe agenda discuţiilor aflându-se evoluţia privind situaţia de securitate, în contextul războiului din Ucraina şi îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României. Reuniunea CSAT vine după ce Vasile Dîncu a demisionat, luni, din funcţia de ministru al Apărării, iar portofoliul a fost preluat interimar de către premierul Nicolae Ciucă, care va participa la şedinţă.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit la această oră la Palatul Cotroceni. Ședința are loc fără ministrul Apărării, Vasile Dîncu, care a demisionat ieri. Interimatul este asigurat de Nicolae Ciucă. Mai marii statului discută despre războiul de la graniță, criza energetică și modernizarea Armatei Române.
Conform Administraţiei Prezidenîiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:
– Evoluţii privind situaţia de securitate în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Implicaţii pentru România;
– Îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României pentru asigurarea securităţii în domeniu prin adaptarea operativă şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie energetice, în contextul războiului din Ucraina;
– Raport privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimului de sancţiuni, instituit pe plan internaţional, în perioada octombrie 2021 – septembrie 2022;
– Măsuri privind modernizarea Armatei României”, potrivit anunţului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
La şedinţa CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.
Social-democratul Vasile Dîncu a anunţat, luni pe Facebook, că şi-a înaintat demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. El a precizat că l-a informat pe premierul Nicolae Ciucă despre decizia pe care a luat-o. Acesta a invocat ”imposibilitatea colaborării” cu preşedintele Klaus Iohannis şi i-a mulţumit premierului pentru colaborare.
Vasile Dîncu a afirmat, luni, după ce şi-a anunţat demisia de la conducerea Ministerului Apărării Naţionale, că nu a primit niciun reproş concret din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi nici nu a vorbit cu şeful statului, nici în week-end, nici luni. Acesta a adăugat că nu i-a solicitat nimeni să demisioneze din funcţia de ministru al Apărării.
Totodată, Marcel Ciolacu nu a dorit să înainteze nume privind viitorul social-democrat care să conducă ministerul, întrebat dacă Mihai Tudose ar putea fi înlocuitorul lui Vasile Dîncu la acest portofoliu.
Chestionat dacă este posibil ca PNL să preia portofoliul Apărare, liderul PSD a răspuns: ”Este posibil orice în politică”.
Pentru moment, interimatul la Apărare a fost preluat de către premierul Nicolae Ciucă, care a mai deţinut acest portofoliu înainte de a deveni premier.
CSAT a aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României, astfel încât populaţia să fie protejată şi să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică şi cu gaze naturale
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, marţi, propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României, astfel încât populaţia să fie protejată şi să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică şi cu gaze naturale, în condiţiile unor preţuri care să nu-i împovăreze pe cetăţeni. Membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generaţia a IV-a, mici şi modulare, cât şi consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, un punct pe ordinea de zi a şedinţei l-a reprezentat evaluarea oportunităţilor de conectivitate din regiune în sectorul energetic şi în cel al transporturilor.
”În acest sens, membrii Consiliului au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României, astfel încât populaţia să fie protejată şi să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică şi cu gaze naturale, în condiţiile unor preţuri care să nu-i împovăreze pe cetăţeni”, precizează instituţia.
Stimularea investiţiilor pe termen scurt şi mediu în dezvoltarea producţiei de gaze naturale, atât onshore, cât şi offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creşterea capacităţii de extracţie din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum şi concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii şi Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul şedinţei CSAT.
În acelaşi timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generaţia a IV-a, mici şi modulare, cât şi consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale.
Consecințele conflictului declanșat de către Federația Rusă împotriva unui stat suveran se resimt și la nivelul regiunii extinse a Mării Negre, fiind afectate statele din regiune, dar și securitatea euroatlantică și globală în ansamblul său.
În cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei.
De asemenea, au fost analizate propunerile de contracarare a potențialelor amenințări, astfel încât să fie menținută pacea în regiunea Mării Negre și să fie evitată extinderea conflictului.
Aceste propuneri vizează, în principal, implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forțelor armate, creșterea numărului exercițiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre, precum și valorificarea oportunităților în domeniul economic și al interconectivității din regiunea extinsă a Mării Negre.
Membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței l-a reprezentat evaluarea oportunităților de conectivitate din regiune în sectorul energetic și în cel al transporturilor.
În acest sens, membrii Consiliului au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât populația să fie protejată și să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică și cu gaze naturale, în condițiile unor prețuri care să nu-i împovăreze pe cetățeni.
Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul ședinței de astăzi.
În același timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generația a IV-a, mici și modulare, cât și consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice și a gazelor naturale.
Totodată, a fost discutată în cadrul CSAT implementarea sancțiunilor internaționale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federației Ruse și a Republicii Belarus.
În contextul agresiunii ilegale și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, au fost adoptate, până în prezent, 8 pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Acestea cuprind sancțiuni țintite împotriva a 1.236 de persoane și 115 entități, precum și măsuri sectoriale în domeniile financiar-bancar, energie, transporturi, apărare, materii prime și alte bunuri relevante, media.
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului l-a constituit analiza măsurilor privind modernizarea Armatei României. Programul „Armata 2040” urmărește dezvoltarea unor capabilități militare naționale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligației constituționale de apărare a integrității teritoriale a României.
În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forțe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaților, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul național sau pentru sprijinirea aliaților noștri, auto-sustenabile și cu mijloace de protecție multidimensională, cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient.
În acest sens, membrii Consiliului au aprobat actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcții: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare și a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.
