Joi, 20 octombrie, Klaus Iohannis a ieșit cu noi declarații, pe tema crizei din energie. Oficialul de la Palatul Cotroceni a transmis că după triplarea prețului la energie, guvernul nu va putea suporta la prea mult timp plafonarea prețurilor. De asemenea, el s-a angajat în numele statului român să sprijine acțiunile lui Volodimir Zelenski în Ucraina.
Iohannis, înaintea reuniunii Consiliului European: ”Trebuie să găsim soluții pentru a avea energie suficientă disponibilă și la prețuri pe care populația și industria le pot plăti.”
”Trebuie să găsim soluții pentru a avea energie suficientă disponibilă și la prețuri pe care populația și industria le pot plăti. Asta înseamnă diversificare, asta înseamnă energie verde, asta înseamnă resurse noi, de exemplu gazul din Marea Neagră, și asta înseamnă o interconectare mult, mult mai bună între statele membre decât cea pe care o avem acum” a declarat preşedintele Klaus Iohannis înainte de începerea Consiliului de toamnă de la Bruxelles.
Deși România produce energie, are prețuri la fel de mari ca în statele din Occident, dependente în mare măsură de importuri. Un aspect inexplicabil, la nivel guvernamental și la nivelul Administrației Prezidențiale.
În opinia lui Iohannis, România trebuie să treacă la energia verde și să profite de gazele din Marea Neagră – deși în acest caz, există o mulțime de controverse.
”Tema de mare actualitate este energia, avem de ieri pe masă o propunere bună a Comisiei, care conține inclusiv elemente pe care le-am solicitat și eu în repetate rânduri.
Începutul este bun, vorbim de un fel de plafonare a prețului la gaz, care nu pune furnizorii în dificultate dar previne apariția unor prețuri foarte mari
Avem un început de reglementare care decuplează piața electricității de cea a gazului
Este nevoie să ne gândim ce facem în viitor. Nu putem veni la infinit cu subvenții. Avem nevoie de resurse noi, de o interconectare mult mai bună între statele membre.
(…) Trebuie diversificare, asta înseamnă energie verde, gazul din Marea Neagră”, a declarat Iohannis, joi.
”Începe imediat Consiliul de toamnă. Avem destul de multe teme pe agendă și mă voi referi foarte pe scurt doar la unele dintre ele.
Este tema de mare actualitate, energia. Avem de ieri pe masă o propunere a Comisiei Europene, o propunere bună, care conține inclusiv elemente pe care le-am solicitat și eu în repetate rânduri. Este un document destul de tehnic și nu cred că vom intra astăzi în toate detaliile, dar începutul este bun. Vorbim aici de un fel de plafonare a prețului la gaz, dar o plafonare care nu pune furnizorii în dificultate, însă previne apariția unor prețuri exagerat de mari. Avem, în același timp, un început de reglementare care decuplează piața gazului de piața electricității. Avem o propunere de achiziții solidare, o platformă de achiziție comună voluntară pentru gaz. Avem o serie de elemente care pot veni în sprijinul statelor membre pentru a atenua criza energiei. Însă vreau să fiu foarte clar, acest lucru l-am spus și adineaori într-o întâlnire și voi repeta în Consiliu: este nevoie să ne gândim ce facem în viitor. Nu putem să venim la infinit cu subvenții, cu măsuri extraordinare. Trebuie să găsim soluții pentru a avea energie suficientă disponibilă și la prețuri pe care populația și industria le pot plăti. Asta înseamnă diversificare, asta înseamnă energie verde, asta înseamnă resurse noi, de exemplu gazul din Marea Neagră, și asta înseamnă o interconectare mult, mult mai bună între statele membre decât cea pe care o avem acum. Toate aceste lucruri vi le spun fiindcă le voi repeta și în Consiliu.
Avem o a doua mare temă, Ucraina, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Aici situația este foarte complicată. Rusia a trecut la un nou nivel de atac, sunt atacate ținte civile preponderent, este o abordare pe care o dezavuăm complet și vom condamna împreună acest comportament al Rusiei. Pe de altă parte, este evident că suntem solidari cu Ucraina, vom continua să sprijinim Ucraina și vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât este nevoie.
Avem, în legătură cu Ucraina, o temă care ține practic de politica globală, este vorba de securitatea alimentară, despre care vom vorbi. Și aici este bine de știut, și acest lucru îl voi spune în cadrul Consiliului, că România s-a străduit și a reușit să construiască o logistică pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina. Până în momentul de față, prin România au fost exportate peste 5 milioane de tone de cereale. Este foarte mult, este aproximativ 60% din ce a exportat Ucraina în acest an. Vom continua dezvoltarea logisticii, adică drumuri, căi ferate, porturi și așa mai departe, pentru a contribui, semnificativ zic eu, la diminuarea unei posibile crize alimentare.
Avem și alte teme pe care le vom aborda: inflația, economia europeană în perspectivă, cum vom reuși să păstrăm competitivitatea economiei europene în condițiile în care avem o inflație mare, în condițiile în care plătim pentru energie mult mai mult decât alții. Toate acestea sunt teme complicate pe care le vom aborda astăzi și mâine.” a spus Iohannis.
Întrebat ce soluţii aplică pentru a reduce consumul de energie, Klaus Iohannis a spus că întotdeauna a evitat risipa, astfel că acum, când trebuie să economisească energia, nu i se pare dificil.
”În ceea ce mă privește, personal, întotdeauna am evitat risipa. Pentru mine nu este absolut nimic nou și asta are toate aspectele cunoscute.
Nu am niciodată o temperatură exagerat de mare în casă, nici temperatura apei calde nu este foarte mare.
Electricitatea se folosește atunci când chiar trebuie și nu ca să iluminăm grădina, etc”, spune Klaus Iohannis,
El afirmă că sunt multe chestiuni mici, dar care, însumate, ”se văd și la bani, adică plătești ceva mai puțin”.
Președintele Klaus Iohannis a mai spus că îi înțelege pe românii care au ieșit la proteste astăzi.
”Oamenii, pe bună dreptate, sunt îngrijorați. Suntem în criză. Lumea așteaptă răspunsuri clare, răspunsuri care vin să le explice oamenilor cum vom trece iarna, ce vom face la primăvară, ce vom face în iarna viitoare?
Și cred că și Coaliția, și Guvernul vor veni cu răspunsuri la aceste întrebări”, a mai spus Klaus Iohannis.
Iohannis a afirmat, întrebat cu cât ar trebui majorate pensiile, că ar trebui să existe o creştere care să compenseze în mare măsură inflaţia care a ajuns la peste 15%. Şeful statului a avansat un procent de majorare de până la 15%, însă a specificat că nu ştie dacă bugetul de stat ar permite acest lucru. Referitor la mărirea salariilor, preşedintele Iohannis a precizat că acestea trebuie corelate cu inflaţia crescută, la fel ca pensiile, deoarece nu e corect ca populaţia să plătească preţul crizelor.
”Dacă vorbim de creşterea pensiilor trebuie să vedem contextul mai larg. S-au vehiculat tot felul de propuneri 10%, 11%, dar haideţi să vedem contextul mai larg. Nu putem să aşteptăm de la pensionari să plătească ei preţul crizelor şi în condinţiile în care avem o inflaţie care trece de 15%, eu cred că ar fi corect, ar fi rezonabil, ca această creştere a pensiilor de la 1 ianuarie să ţină cont de această inflaţie şi atunci creşterea, după părerea mea, trebuie să fie mai mare decât a fost ea până acum vehiculată. Nu ştiu dacă bugetul permite o creştere până în 15%, aşa cum probabil s-ar aştepta lumea ca să existe o compensare corectă cu inflaţia, dar eu cred că merită luate în considerare toate opţiunile şi venit cu o creştere care compensează în bună măsură inflaţia. Încă un aspect pe care eu îl consider esenţial – trebuie atenţie sporită, specială pentru cei cu pensii mici, fiindcă acolo apar problemele cele mai mari”, a declarat Klaus Iohannis, chestionat înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, cu cât ar trebui majorate pensiile, în contextul în care şi premierul Ciucă a avansat procentul de 11% pentru majorare.
Şeful statului a adăugat, chestionat despre mărirea salariilor că şi acestea trebuie corelate cu inflaţia crescută.
”În ceea ce priveşte creşterea salariilor, m-am expprimat în repetate rânduri, aşa cum cred că creşterea pensiilor trebuie să fie corelată cu inflaţia, cred că şi salariile trebuie să fie într-un fel rezonabil corelate cu inflaţia. Dacă nu există creşteri de pensii şi salarii, înseamnă că de fapt populaţia plăteşte preţul crizelor şi acest lucru mie nu mi se pare corect”, a conchis Iohannis.
Discuţiile între liderii coaliţiei despre aceste majorări au fost ca pensiile să crească cu minim 10% de la 1 ianuarie 2023, iar salariul minim să ajungă la 3.000 lei.
În plus, Iohannis a declarat că ”suntem solidari cu Ucraina, susținem Ucraina și o vom continua să o sprijinim cât timp va fi nevoie”.
De asemenea, Iohannis a vorbit și despre aderarea României la Spațiul Schengen, inițiativă respinsă de Olanda.
Klaus Iohannis susține că țara noastră îndeplinește toate condițiile de 11 ani de zile, deci implicit, nu era nevoie de votul pentru legile justiției.
”Aderarea este mult dorită de noi și de 11 ani îndeplinim cerințele tehnice. Aderarea nu s-a realizat pentru că există și un vot politic în JAI care nu a avut loc. Acum există o fereastră de oportunitate, avem o șansă, însă nu avem o garanție. Am avut săptămâna trecută o misiune de evaluare, rezultatul este foarte bun, din informațiile pe care le avem, s-a constat că România stă foarte bine, anumite chestiuni, în special politice, trebuie în continuare clarificate”, a mai comentat Iohannis.