Directorul SRI, Eduard Hellvig, a susținut astăzi o declarație de presă în legătură cu pachetul de legi în domeniul securității naționale. „E necesar sa fac câteva precizări. Declarația poate arăta viziunea SRI de azi„, a spus acesta.
Proiectele de legi ale securității naționale sporesc semnificativ puterile serviciilor de informații. „Primul draft”, așa cum îl numea Klaus Iohannis, a ajuns săptămâna trecută, în presă, fapt ce l-a determinat pe Directorul SRI, Eduard Hellvig, la o luare de poziție oficială.
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a afirmat, vineri, referitor la pachetul de legi ale securităţii naţionale, că „este o idee total greșită că în anul 2022 serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei securități„.
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a afirmat vineri că ”aducerea la zi a legilor nu e un obiectiv recent, ci unul ratat în ultimii 30 de ani”, că ”este o idee total greșită că în anul 2022 serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei securități”.
”De peste două săptămâni se discută despre legile securităţii naţionale. Este normal ca societatea să fie preocupată de aceste legi, dar dezbaterea e centrată doar pe SRI ceea ce desigur poate da de gândit. Având în vedere dorinţa legitimă a societăţii de a consolida democraţia şi de a respinge reglementări care pot evoca spectrul nefast al perioalor totalitare, este necesar să fac câteva precizări. Această declaraţie poate arăta viziunea SRI-ului de astăzi, pe care o împărtăţesc când e vorba de rolul serviciilor de infromaţii într-o societate.
Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor, prin tot ceea ce întreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile. În democraţie este nevoie de echilibru, pe de o parte de respectarea drepturilor civile, iar pe de altă parte, iar pe de altă parte, de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precendent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent”, a spus şeful SRI.
Eduard Hellvig a amintit că SRI a solicitat constant instrumente legale, care să le permită ofiţerilor săi să fie mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România.
”Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la începutul anilor ’90, iar forma lor permite constant interpretări neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România. În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi. Suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a Uniunii Europene şi NATO şi principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira şi cred că orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start”, a declarat Eduard Helvig într-o declaraţie de presă, transmisă online.
”Este o idee total greşită că în anul 2022 serviciile de informaţii din România are putea să revină la modelul fostei securităţi, pentru că acel model era unul care ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină, şi total opus unei societăţi care îşi doreşte libertatea, prosperitate şi siguranţă”, a mai spus Hellvig.
Şeful SRI a ţinut să explice de ce actualele servicii secrete din România nu se pot compara cu fosta Securitate.
Hellvig a vorbit despre ”securism”, pe care l-a descris drept cel mai periculos virus dezvoltat în laboratoarele Securităţii, care a pătrus adânc în societatea românească, ”acea idee că în spatele a orice se ascunde neapărat un interes obscur şi neapărat de rea intenţie”.
”Laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă, în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră. Un astfel de virus, şi cel mai periculos, în opinia mea, este securismul.
Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflecţie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur, şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm.
Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflilct unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi.
În ciuda numelui şi originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat. Paranoia, teoriile conspiraţiei, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care porneşte de la premisa vinovăţiei sunt componentele lui de bază” a mai spus şeful SRI.
