Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, exclude posibilitatea înghețării pensiilor sau a salariilor, în contextul reducerii cu 10% a cheltuielilor publice cu bunuri și servicii, în vederea asigurării fondurilor pentru programul „Sprijin pentru România”.
„Nu este momentul să facem o risipă financiară pe bunuri și servicii în acest an complicat„, a spus ministrul Finanțelor, miercuri, la finalul ședinței de Guvern, după ce premierul a cerut austeritate de la ministere.
Adrian Câciu: „Trăim cea mai complicată situație din ultimii 70 de ani„.
Câciu, care spune că „trăim cea mai complicată situație din ultimii 70 de ani„, a precizat că nu vor fi afectate investițiile, asistența socială, pensiile sau salariile, și că reducerea cheltuielilor va fi însoțită de majorarea veniturilor la buget și de creșterea absorbției fondurilor europene.
Adrian Câciu spune, că nu vor fi reduse doar achizițiile de bunuri și servicii, ci vor fi făcute economiii și în alte sectoare, cum ar fi subvențiile și transferurile.
Pe de altă parte, pachetul de sprijin nu va duce la creșterea inflației, așa cum au anticipat unii analiști, a spus ministrul.
Câciu: „Din iulie vor fi înghețate și angajările la stat„.
Însă, din iulie vor fi înghețate și angajările la stat, a spus ministrul, care a precizat că decizia permite continuarea unor proceduri aflate în curs.
„Cea mai mare creștere de posturi bugetare a avut loc între septembrie și octombrie 2021, cu 30.000 de posturi.
În acest an avem o creștere de, cred, 1000 de posturi pe lună, la nivelul întregii administrații, locală și centrală, și vin după o serie de amânări a angajărilor la stat de câțiva ani. Nu are de unde să apară o creștere semnficativă a angajări„, a spus ministrul.
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat miercuri că amânarea ratelor la bănci ”nu este o măsură pentru toată lumea”. Ministrul spune că vor putea să își amâne ratele cei care au avut o creștere a cheltuielilor cu cel puțin 25%.
”La discuția inițială am spus că măsura privind moratoriul ratelor bancare a rămas în analiză. În ultima ședință de coaliție s-a decis să aplicăm această măsură privind moratoriul. Nu este o măsură pentru toată lumea, ci doar pentru cei cu dificultăți la plata ratelor. La finalul amânării acestor rate se va prelungi scadența. Nu este o scutire, ci o amânare la plată. Criteriul pentru a se califica este creșterea cheltuielilor pe familie sau a cheltuielilor pe companie cu 25%. Procedura va fi destul de simplă, dar acest lucru s-a agreat cu sistemul bancar. BNR va aviza acest proiect și va emite o metodologie”, a spus miercuri ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, la finalul ședinței de Guvern.
Coaliția de guvernare a decis luni un nou pachet de măsuri sociale. Printre acestea se numără posibilitatea amânării ratelor la bănci până la nouă luni, precum și acordarea unei sume de 700 de lei pentru pensionarii cu un venit mai mic de 2.000 de lei.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți că decizia privind amânarea plății ratelor la bănci pentru românii şi companiile care au dificultăţi financiare a fost luată după discuţii cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi cu Ministerul de Finanţe.
El a adăugat că decizia a fost luată pentru amânarea cu 9 luni a plății ratelor pentru că aceeași perioadă a fost aplicată și în perioada pandemiei de COVID-19.
Ciucă a recunoscut că cei care decid să-și amâne ratele riscă dobânzi suplimentare.
”Este vorba de dobândă la dobânda pe perioada în care nu se plăteşte împrumutul. Această dobândă poate fi transferată în plata împrumutului pe perioada de derulare a acestuia, deci pe mai mulţi ani”, a spus premierul.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, estimează că minim 10 miliarde de lei vor fi economisite în urma reducerii cu 10% a cheltuielilor din ministere pentru bunuri şi servicii.
”Minim 10 miliarde de lei (se vor economisi). Şi mă refer la bugetul general consolidat”, a declarat el, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, după şedinţa de Guvern, potrivit Agerpres.
Ministrul a evidenţiat că este foarte important ca economiile să fie făcute ”din timp”, astfel încât să nu fie afectate investiţiile, cheltuielile cu asistenţa socială, pensiile sau salariile.
”Banii vor fi suficienţi dacă începem să facem aceste economii şi le facem din timp. A fost foarte important să luăm această decizie, din punctul meu de vedere, într-un orizont mai strâns, în sensul de a lua decizia acum şi nu la rectificare, în contextul în care, iată, am venit cu o serie de măsuri, şi eu cred că sunt măsuri substanţiale, în aceste cinci luni de la începutul anului (…) care necesită, până la urmă, o redistribuire. Am spus de la început cu toţii că prioritară este economia, prioritari sunt cetăţenii. Or, la aceste moment, cred că putem să identificăm economii la bugetele ordonatorilor de credite, fără să afectăm investiţiile, fără să afectăm asistenţa socială, pensiile sau salariile, astfel încât să putem să avem sursele de finanţare, alături de creşterea veniturilor la bugetul de stat şi alături de creşterea absorbţiei, pentru aceste programe de sprijin”, a explicat el.
Ministrul Adrian Câciu a informat miercuri, 25 mai, că Guvernul a aprobat retragerea țării noastre din cele două bănci cu capital rusesc, respectiv Banca Internaţională de Cooperare Economică şi Banca Internaţională de Investiţii.
Guvernul a aprobat retragerea țării noastre din cele două bănci cu capital rusesc. Adrian Câciu: Românii nu au de ce să se teamă.
În acest context, ministrul a subliniat că țara noastră respectă angajamentul pe care l-a luat în privința sancțiunilor aplicate Rusiei. Mai mult, subliniază Adrian Câciu, românii nu au de ce să se teamă.
”Respectăm angajamentul pe care l-am luat. Ne coordonăm cu celelalte ţări membre. În toată această perioadă, până Parlamentul va aproba cele două proiecte de legi vom începe negocierile de ieşire. Românii nu au de ce să se teamă de retragerea României din cele două bănci ruseşti. Administratorii de fonduri de pensii ştiau aceste lucruri de două luni. Negocierile care se vor purta au în vedere tocmai acest lucru: ca impactul să fie neutru. Nu vă pot da detalii privind negocierile care vor avea loc”, a transmis Adrian Câciu.
Participarea României la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Rusia va fi suspendată.
La rândul său, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat că va suspenda participarea României la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Rusia. Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, în cadrul sesiunii Comitetului Reprezentanților Împuterniciți ai Statelor Membre IUCN, Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna, Rusia, reprezentantul Ministerului cercetării, inovării și digitalizării va susține declarația de suspendare a României din acest centru internațional începând cu data de 1 iunie 2022.
Sursa citată precizează că decizia de retragere a României vine ca urmare a războiului din Ucraina.
”Astfel, ca urmare a agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România, autoritatea de stat pentru cercetare și responsabilă pentru coordonarea cooperării României cu IUCN, a decis suspendarea evenimentelor comune IUCN-RO și întreruperea participării la acțiuni organizate de IUCN (conferințe, ateliere de lucru, seminarii, etc) care implică autorități și instituții publice”, se mai arată în comunicat.
Ministerul Cercetării mai precizează că va fi suspendată și președinția asigurată de România a Comitetului Reprezentanților Împuterniciți, dar și deplasările pe termen scurt ale personalului din România la IUCN și reciproc.
În același timp, au loc și demersuri pentru rechemarea angajaților români care au fost detașați la IUCN.
”Se suspendă totodată președinția asigurată de România a Comitetului Reprezentanților Împuterniciți și deplasările pe termen scurt (vizitele de lucru de maxim 30 de zile) ale personalului din România la IUCN și reciproc.
Sunt inițiate, totodată, demersurile de rechemare ale angajaților români detașați în prezent la IUCN. MCID a decis și suspendarea organizării de noi apeluri pentru granturi și proiecte comune cu IUCN, dar și suspendarea încheierii de noi contracte economice cu IUCN finanțate din cotizația României (pe baza acordurilor de colaborare dintre laboratoarele IUCN și instituțiile din România)”, se mai arată în comunicat.
