Alexandru Rafila vrea să-l lase pe Raed Arafat fără SMURD şi UPU-urile spitalelor: ”Serviciile medicale de urgenţă trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătăţii. Lucrul ăsta este clar pentru toată lumea”.
Medicul Alexandru Rafila a declarat că serviciile medicale de urgenţă, care au fost organizate de Raed Arafat la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătăţii, iar acest lucru „trebuie să fie o politică de sănătate a statului român”.
Lovitură majoră pentru Raed Arafat. Ministrul Sănătătii, Alexandru Rafila, vrea să preia SMURD-ul din subordinea lui Raed Arafat. Practic, o astfel de decizie ar însemna că SMURD-ul ar trece de la Ministerul de Interna la Ministerul Sănătăţii.
Dr. Alexandru Rafila a subliniat că Ministerul Sănătăţii este cel care poartă responsabilitate pentru activitatea medicală, ”atât în faţa profesioniştilor din sănătate, cât şi în faţa opiniei publice”.
”Am reuşit să ţinem sub control acest val cinci al pandemiei care a avut în mod evident cifre mult mai scăzute de mortalitate şi de cazuri grave în spitale. Am reuşit să testăm mai mult şi vreau să vă mulţumesc pentru acest lucru. Toate aceste lucruri trebuie să facă parte dintr-o gândire integrativă la nivelul Ministerului Sănătăţii.
Mă bucur că avem parteneri profesionişti la nivelul DSU. Este domnul doctor Arafat care cu asta s-a ocupat în ultimii 30 de ani. În mod evident discutăm despre o activitate medicală, iar o responsabilitate atât în faţa profesioniştilor din sănătate, cât şi în faţa opiniei publice este a Ministerului Sănătăţii.
Sunt partenerii noştri. SMURD este o structură a DSU care şi-a făcut foarte bine datoria. Întotdeauna le voi mulţumi public pentru ceea ce fac, dar integrarea serviciilor de urgenţă cu celelalte servicii de urgenţă prespitalicească pe care le oferă sau UPU sau compartimente de primiri urgenţe cu celelalte activități ale sistemului sănătate este absolut necesară.
Ele nu funcţionează separat. Trebuie să funcţioneze integrat, iar lucrul ăsta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român care nu trebuie să ţină cont de persoanele care într-un mod sau altul ocupă o poziţie de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să ţină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate.
N-aş vrea să fie interpretat. Am recunoscut public că toate meritele domnului Arafat care a făcut o treabă excelentă în organizarea serviciilor medicale de urgenţă, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi cred că lucrul ăsta este clar pentru toată lumea”, a declarat ministrul Sănătăţii, prezent la sediul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF).
Dr. Rafila a amintit că Ambulanţa Bucureşti-Ilfov a avut situaţii în care a gestionat chiar şi 5.000 de solicitări pe zi în timpul pandemiei COVID-19.
”În ceea ce priveşte SABIF, numărul de intervenţii desfăşurate de dânşii în pandemie este impresionant – 1,2 milioane de servicii în decurs de doi ani este o cifră foarte mare. Dacă am împărţi pe zi, au avut zile în care au făcut chiar şi 5.000 de solicitări, ceea ce este incredibil, chiar la o populaţie de 2-3 milioane de locuitori, aşa cum este această aglomeraţie urbană Bucureşti – Ilfov”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
De asemenea, ministrul Sănătăţii le-a mulţumit cadrelor medicale pentru modul în care s-au implicat pentru a gestiona pandemie.
”Mulţumesc personalului medical care în timpul pandemiei COVID-19 şi-a făcut datoria. Uneori şi-au sacrificat viaţa, pentru că au fost colegi care s-au îmbolnăvit, din nefericre, şi au pierdut lupta.
Organizarea serviciilor de ambulanţă şi funcţionarea lor la anumite standarde pe care vrem să le considerăm potrivite reprezintă o prioritate pentru toată lumea.
Modul în care oferim servicii medicale, cum interacţionăm cu oamenii bolnavi şi cu familiile acestora este extrem de important în economia generală de a trata un pacient. Aveţi în mod evident nevoia de a îmbunătăţi structura resurselor pe care le aveţi la dispoziţie.
Nu e vorba doar despre SABIF, este vorba despre toate serviciile de ambulanţă din ţară, atât numeric, cât şi al vechimii acestor mijloace de intervenţie.
Unele dintre ambulanţe au o vârstă apreciabilă şi care în mod evident necesită un proces de schimbare, de înnoire permanent.
Nu aş exclude din discuţie şi aici e principala problemă în momentul de faţă: la nivelul serviciilor de urgenţă prespitalicească este problema resursei umane. Problema resursei umane calificate şi dornice să lucreze într-un astfel de serviciu.
Ne găsim într-un cerc vicios pentru că în mod evident insuficienţa resurselor umane din acest moment duce la plecarea accelerată a altora care nu mai rezistă acestui ritm infernal de muncă, care a fost foarte mult potenţat de pandemia COVID-19, când alături de multe acte activităţi au apărut altele noi, testarea, de exemplu”, a mai precizat Alexandru Rafila.
