Vladimir Putin cere din nou ca NATO să renunţe la angajamentele Summitului de la Bucureşti.
Vladimir Putin, insită să primească garanții de securitate din partea NATO și cere renunțarea la angajamentele Summitului NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei şi Georgiei.
”Colegii noştri occidentali nu au manifestat încă voinţa de a oferi Rusiei garanţii de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanţă fundamentală”, a declarat, marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în intervenţia online la Conferinţa ONU pentru Dezarmare.
Ministrul rus de Externe a insistat pentru renunţarea la ”formula” elaborată la Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, prin care li se ofereau perspective de aderare Ucrainei şi Georgiei.
”Ţările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv să utilizeze infrastructura acestora pentru efectuarea de activităţi militare. Este necesară revenirea capabilităţilor militare NATO, inclusiv a celor de atac, şi a infrastructurii NATO la configuraţia din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia”, a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenţia Tass.
În ”Declaraţia Summitului de la Bucureşti” (2008), Alianţa Nord-Atlantică saluta ”aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. ”Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei”, arăta ”Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.
Rusia cerea în luna ianuarei să se revină la arhitectura de securitate din 1997. ”Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova.
Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi ”nu se consideră adversare” şi prin care erau definite ”mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”.
În 1999 au aderat la NATO Ungaria, Polonia şi Cehia, iar în 2004 li s-au alăturat România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.
Rusia nu este de acord ca NATO să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat, în urmă cu câteva luni, ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, precizând că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.
