Protestele din Kazahstan s-au amplificat, iar în întreaga ţară a fost decretată starea de urgenţă. Forţele de ordine au deschis focul asupra demonstranţilor iar preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a cerut ajutorul Rusiei şi al aliaţilor săi pentru a reprima revoltele. O forță de „menținere a păcii” a fost trimisă în Kazahstan. Tokaev i-a făcut pe demonstranţi „terorişti” antrenaţi în străinătate. Manifestanţii au pătruns în clădirea principală a administraţiei din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, scena unor proteste fără precedent provocate de o majorare a preţului la gaz. Clădirea a fost incendiată. Internetul a fost oprit în toată țara, iar operațiunile bancare au fost suspdendate.
Protestele au început în vestul țării în weekend, după o creștere bruscă a prețurilor la carburanți, dar s-au răspândit rapid și au luat prin surprindere autoritățile Kazahstanului și observatorii internaționali.
Protestele au crescut pe fondul nemulțumirii mai ample față de Tokaev, președinte din 2019, și Nursultan Nazarbaev, fostul lider.
”Nazarbaev și familia sa au monopolizat toate sectoarele, de la sectorul bancar la drumuri și gaze. Aceste proteste sunt despre corupție”, a spus Zauresh Shekenova, în vârstă de 55 de ani, care protestează în Zhanaozen de duminică.
”Totul a început cu creșterea prețurilor la gaze, dar adevărata cauză a protestelor sunt condițiile proaste de viață ale oamenilor, prețurile mari, șomajul, corupția”, a mai declarat aceaasta.
Darkhan Sharipov, un activist din cadrul mișcării societății civile ”Wake Up, Kazahstan”, a declarat: ”Oamenii s-au săturat de corupție și nepotism, iar autoritățile nu ascultă oamenii. Vrem ca președintele Tokaev să facă reforme politice reale sau să plece. Plecați și organizați alegeri libere.”
Kazahstanul nu a organizat niciodată alegeri considerate libere și corecte de observatorii internaționali. Deși este clar că există o nemulțumire larg, nu există lideri ai unei opoziții în jurul cărora o mișcare de protest s-ar putea uni, iar protestele par în mare măsură lipsite de direcție.
Rusia trimite militari în Kazahstan. Rusia şi aliaţii săi au anunţat trimiterea unui contingent de forţe de menţinere a păcii în Kazahstan.
”O forţă comună de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării şi al normalizării situaţiei”, a anunțat această alianţă militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
Zeci de manifestanţi au fost ucişi de poliţie în noaptea de miercuri spre joi, în timp ce încercau să cucerească clădiri administrative în Kazahstan, a anunţat poliţia din această fostă republică sovietică, în care au loc revolte haotice.
Doisprezece membri aii forţelor de ordine au fost de asemenea ucişi, iar alţi 353 au fost răniţi în timpul unor revolte şi manifestaţii care zguduie ţara de mai multe zile, au anunţat joi autorităţile locale la televiziunea publică.
Mai multe transportoare blindate şi zeci de militari au intrat joi dimineaţa în piaţa centrală din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, unde sute de manifestanţi protestau a treia zi consecutiv împotriva guvernului, relatează Reuters.
Corespondenţii agenţiei afirmă că în timp ce forţele de ordine se apropiau de mulţimea de protestatari s-au auzit focuri de armă.
Ulterior, poliţia din cel mai mare oraş al ţării a afirmat, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, preluată de Reuters, că zeci de participanţi la revoltă au fost ”eliminaţi”.
”Apărători ai păcii” dintr-o alianţă militară de state fost sovietice condusă de Rusia vor fi trimişi în Kazahstan pentru a stabiliza situaţia, în urma protestelor izbucnite duminică din cauza scumpirii combustibililor, a anunţat miercuri prim-ministrul armean.
Protestele din Kazahstan s-au amplificat miercuri iar în întreaga ţară a fost decretată starea de urgenţă. Forţele de ordine au deschis focul asupra demonstranţilor iar preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a cerut ajutorul Rusiei şi al aliaţilor săi pentru a reprima revoltele.
Collective Security Treaty Organization (CSTO), care include Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan şi Tadjikistan, a decis să trimită ”forţe de apărare a păcii” pentru o perioadă determinată ”în contextul ameninţării la adresa securităţii naţionale şi a suveranităţii Republicii Kazahstan”, potrivit unui comunicat emis de prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, care prezidează alianţa.
Acţiunea vine după ce preşedintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a cerut ajutorul alianţei având în vedere că protestele au împânzit ţara, miercuri, având loc şi în cel mai mare oraş, Almaty.
Opt poliţişti şi membri ai gărzii naţionale au fost ucişi în revolte în diferite regiuni ale ţării, potrivit Tengrinews.kz. Site-ul a scris, citând Ministerul Afacerilor Interne, şi că 317 ofiţeri şi personal au fost răniţi.
”În oraşele Almaty, Shymkent şi Taraz, au fost făcute încercări de a ataca akimats (birourile administraţiei locale), unde ferestre şi uşi au fost rupte şi au fost provocate alte daune materiale”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului. „Pietre, beţe, gaze, piper şi cocktailuri Molotov au fost folosite de mulţime”.
Preşedintele Tokayev a spus că ”teroriştii” au capturat aeroportul din Almaty, inclusiv cinci aeronave, şi că se luptă cu armata în afara oraşului.
Mai multe facilităţi de infrastructură au fost distruse, a mai spus el, acuzând protestatarii că subminează ”sistemul de stat” şi susţinând că ”mulţi dintre ai au fost pregătiţi militar în străinătate”.
În ţară a fost decretată stare de urgenţă, până pe 19 ianuarie, cu restricţii de mobilitate, inclusiv transport, în trei mari oraşe şi 14 regiuni. Prim-ministrul Askar Mamin a demisionat în contextul protestelor, iar Alikhan Smailov este interimar.
Kazahstan este a noua cea mai întinsă ţară din lume, bogată în petrol şi a atras investiţii străine şi a păstrat o economie puternică de când a obţinut independenţa, însă metoda de guvernare, autocraţie, a stârnit uneori îngrijorări la nivel internaţional şi a făcut ca autorităţile să înăbuşe violent proteste.
Rusia menţine o relaţie apropiată cu Kazahstanul şi Moscova depinde de cosmodromul Baikonur, folosit ca bază de lansare a misiunilor sale spaţiale.
Proteste de amploare au izbucnit, marţi, în mai multe oraşe din Kazahstan după ce guvernul a ridicat plafonul preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL) şi costul acestei extrem de populare alternative la benzină a crescut. Situația a escaladat rapid. Poliția a încercat disperarea miilor de manifestanți cu gaze lacrimogene. Fără succes, însă. Miercuri, un grup de manifestanţi a pătruns în clădirea principală a administraţiei din Almatî, capitala economică a Kazahstanului. În paralel, preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat miercuri demisia guvernului, ca răspuns la manifestaţiile împotriva creşterii preţului la gaz. Din nou, fără niciun rezultat. Prin urmare, Kazahstanul a decretat, în urmă cu o zi, stare de urgenţă pe întreg teritoriul. ”Astăzi le-am cerut şefilor de stat ai Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să ajute Kazahstanul să învingă ameninţarea teroristă”, a declarat preşedintele kazah, la televiziunea de stat, miercuri, conform Agerpres. Astăzi, 6 ianuarie 2022, poliția a anunțat că zeci de participanţi la revolta din Almatî au fost ”eliminaţi”.
100 de români în Kazahstan
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că personalul Ambasadei României la Nur-Sultan este în siguranţă, iar misiunea diplomatică a României în Kazahstan este în contact cu cei aproximativ 100 de cetăţeni români aflaţi în această ţară, în principal specialişti şi experţi angajaţi de companii private.
Iulian Fota, președintele Institutului Diplomatic Român, a vorbit despre situația din Kazahstan.
”Sunt săraci că sunt prost conduși”.
”În primul rând, este un protest social în Kazahstan, pentru că oamenii spun lucrul acesta, că s-au revoltat, pentru că ei consideră inacceptabile prețurile și, probabil, ca și-n alte părți, nu le mai pot acoperi, nu le mai pot gestiona, nu mai pot suporta presiunea economică a vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, evident, că, brusc, atunci când îți dai seama cât ești de sărac, realizezi că… oamenii sunt mult mai inteligenți ca-n trecut și, chiar și-n spațiile care par îndepărtate de Occident, oamenii citesc, au acces la Internet, se informează și ei realizează că sunt săraci că sunt prost conduși. Și bineînțeles că apare întrebarea: ”Cine e de vină că suntem atât de prost conduși?”. Și, odată ce întrebarea aceasta este formulată, chiar și indirect- pentru că, în mod clar, e în capetele oamenilor- înțelegeți și preocuparea și îngrijorarea altor state din zonă, vezi Rusia, care în ultimii ani s-a temut, în mod constant, de contagiunea unor astfel de atitudini. Cunoaștem îngrijorarea Rusiei față de la Belarus, nu? În Belarus, oamenii demonstrează conștiință civică, politică, protestează și cer o altă guvernare, o viață mai bună. Deci, cam pe acești parametri am putea contura, pentru moment, situația din Kazahstan.” a spus Iulian Fota.
Teama Rusiei.
Directorul Institutului Diplomatic a spus, în acest context că: ”Haideți să lămurim despre ce conflict discutăm. Deocamdată, dacă e să vorbim de un conflict – și eu m-aș feri de acest cuvânt pentru moment – discutăm de un conflict intern, de tensiuni și de dușmănie între cetățenii din Kazahstan și propriile structuri de conducere. De aici, teama rușilor. Intervenția rusească nu trebuie privită ca o nevoie de a apăra Kazahstanul de o agresiune internă, chiar dacă au fost invocați teroriști – poate ne sună cunoscută abordarea asta – nu avem nicio informație din care să tragem concluzia că chiar așa și e. De obicei, cam știm practica asta a conducătorilor autoritari, a dictatorilor, întotdeauna dau vina pe exterior, pe cei din afară, ca să-și acopere propriile greșeli. Deci Rusia intervine pentru că trebuie să stabilizeze situația internă, să consolideze și să încurajeze structurile interne de forță ale statului kazah, să reziste în fața presiunii populare. Trebuie să înțelegem lucrul acesta, ca și-n Ucraina și-n Belarus, ca și-n Kazahstan acum, Rusia cel mai tare se teme de contestarea conducătorilor. Conducerea Rusiei se teme ca de dr*cu de ceea ce ei au denumit odată revoluții portocalii, deci contestarea autorității de către propriul popor. Asta a distrus Imperiul Țarist, asta a distrus Uniunea Sovietică. Contestarea conducătorilor care nu se prea omoară cu buna guvernare, de către propriul popor, este scenariul care pune Kremlinul pe jar”.
”Kremlinul își vede toată retorica aruncată în aer de revolta, ușor de înțeles, a oamenilor din Kazahstan”.
Iulian Fota, nu vede consecințe directe pentru România și Europa, dar asta depinde, conform acestuia, de măsura în care Kazahstanul e sau nu mai e în posibilitatea de a-și onora angajamentele pe care le are pe partea energetică.
Totodată, el a subliniat că ”Problema delicată este în ce măsură Kazahstanul are influență asupra modului în care Kremlinul se raportează la toată această situație regională. Pentru că Kazahstanul dărâmă retorica rusă că problema mare a Rusiei vine din cauza Occidentului. (…) E interesant că, la 30 de ani, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, elementele care au surpat Uniunea Sovietică din interior se manifestă din nou de jur împrejurul rușilor, părând o chestiune de timp până când ajunge și la Moscova. Deci Kremlinul își vede toată retorica aruncată în aer de revolta, ușor de înțeles, a oamenilor din Kazahstan”.
