În timp ce premierul Florin Cîțu se laudă că a insistat la Bruxelles pe reforme și investiții în discuțiile pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență, europarlamentarul PSD Victor Negrescu ponderează entuziasmul afirmând că nu a fost vorba despre negociere, ci de acceptarea unei formule.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spunea că a avut o discuție excelentă cu unul dintre oficialii de la Bruxelles.
”Am avut o discuție detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la prioritățile României prevăzute de Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare și cooperare.
Reforme și investiții, pe asta am insistat! O discuție excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale și bugetare ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Am reconfirmat obiectivul guvernului de a asigura o relansare economică și o creștere economică durabilă post-pandemie.”, a postat Cîțu țanțoș, pe pagina de facebook.
Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit, miercuri, la Bruxelles, cu trei membri ai Comisiei Europene pentru a discuta Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflat încă în negocieri și care ar urma să fie depus oficial până la sfârșitul lunii.
Europarlamentarul Victor Negrescu consideră vizita lui Florin Cîțu un eșec pentru că PNRR-ul mai trebuie să sufere modificări până să fie acceptat, ultimul termen fiind 31 mai.
”De regulă, premierii statelor europene mergeau la Bruxelles pentru a obține acceptul final al Comisiei Europene. S-a întâmplat lucrul acesta în cazul mai multor state. Eu mă așteptam ca premierul nostru să meargă la Bruxelles pentru ca mai apoi să spună: Planul nostru a fost acceptat, mai avem două-trei modificări și totul va fi ok. Nu va mai fi depus pe 31 mai, ci săptămâna viitoare. De aceea, cred că a fost un eșec. În ce privește chestiunea banilor, anul trecut guvernanții spuneau că au negociat, că au obținut bani pentru România: 80 de miliarde din care 33 din PNRR. La momentul respectiv am spus că nu este ocrect și nu este adevărat pentru că vorbim despre o formulă. În fond, despre asta este vorba. Planul de Redresare este compus dintr-o formulă care preia efectele pandemiei asupra produsului intern brut, efectele pandemiei din punct de vedre medical și alți câțiva indicatori. Din toate astea reiese o sumă. Inițial, suma era de 33 miliarde. La începutul acestui an au recalculat cu acordul României formula finală, rămânând doar 29 miliarde. De fapt, noi nu am negociat nimic. Era doar o formulă și așa cum arată acel tabel de la Comisia europeană sunt state care vor beneficia de foarte mulți bani și state care vor beneficia de mai puțini bani. România, clar, nu este în top”, a declarat Victor Negrescu.
Într-o ală declarație, Cristian Ghinea afirma că atât el, cât ți ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, își pun capul la bătaie și cariera politică pentru planurile de infrastructură din PNRR. Mai mult, Ghinea a subliniat că dacă nu vor finaliza proiectele, vor arăta ca ultimii papagali din Europa. L-am întrebat pe Victor Negrescu dacă promisiunea făcută de Ghinea este viabilă, realistă.
”Cred, că în PNRR trebuie să fie și proiecte de infrastructură, dar trebuie să fie acele proiecte care pot fi duse până la capăt în perioada asta, până în august 2026. Am observat că în ultimile luni că sunt blocaje în construcția de autostrăzi și în proiectele deja demarate. Dacă acum sunt blocaje, cu siguranță vor fi blocaje și pe proiectele asumate inițial. Vreau să vă spun că în varianta inițială a PNRR vorbeam de o treime din sume care mergeau pentru infrastructură. Acum au scăzut sumele alocate pe zona aceasta la 27%. Ce se poate obține? De exemplu, centurile marilor orașe care nu erau introduse în Programul Operațional de Transporturi puteau fi puse în PNRR, acestea putând fi realizate în termenul dat. Acesta este un exemplu pe infrastructură care poate fi făcut. Autostrăzile, care nu au nici măcar studiu fezabilitate, mă îndoiesc că vor fi finalizate până în 2026. Oricum, este nevoie de consens, este nevoie de dialog pe această temă a proiectelor de infrastructură”, a spus Victor Negrescu.
Comisia Europeană i-a pus premierului o condiție: Planul Național de Redresare și Reziliență să fie prezentat și-n Parlamentul României. Această solicitare a fost făcută de PSD.
”PSD, în special președintele Marcel Ciolacu, am avut mai multe discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, care au spus că – dat fiind situația din România, dat fiind precedentele din alte țări europene cum ar fi Polonia sau Italia unde s-a ajuns la un consens între toate forțele politice – ar fi bine ca și în cazul României să existe acest dialog în Parlament, un dialog adevărat în care patronatele și sindicatele să fie implicate. Știu foarte clar că au cerut premierului Cîțu și celorlalți miniștri prezenți să existe acest dialog așa cum trebuie: unul real, nu așa cum s-a întâmplat până acum. Este sigur că planul va suferi niște schimbări în funcție de aceste discuții. Interesul trebuie să rămână acela ca România să acceseze banii pentru a putea fi implementate proiecte. Planul va fi aprobat pentru că, mergând pe ultima sută de metri au nevoie ca și planul pentru România să fie acceptat pentru a putea demara toate celelalte planuri. Dacă, însă, planul este prost și nu poate fi implementat atunci, nu știu, nu este vina Comisiei Europene, ci a noastră”, a mai declarat Negrescu.
Europarlamentarul PSD nu înțelege de ce guvernul ia în acest moment împrumuturi pentru proiecte de investiții de pe piața liberă, în loc să aștepte acești bani europeni care, oricum, sunt la o dobândă mult redusă.
”Puțin peste jumătate din cele 29 miliarde reprezintă un împrumut. În planul prezentat de România nu se face diferența între împrumut și granturi, în mod eronat. Aceasta a fost o altă solicitare a Comisiei Europene: să facem această diferențiere foarte clară, pentru că sunt alte mecanisme de returnare a sumelor. Returnarea se va face astfel: crește contribuția României la bugetul european, apar noi taxe europene. De aici urmează să se fie deduse datoriile. Și românii, practic România, vor plăti acele taxe fie de mediu, fie taxe pe tranzacții financiare bancare, taxele pe sectorul digital mare. Dacă nu se va ajunge la un acord privind taxele care se află acum în discuție, atunci fiecare va trebui să ramburseze sumele, e drept, la o cotă de dobândă redusă. Nu înțeleg însă de ce luăm acum împrumuturi pentru proiecte de investiții în contextul în care vin acești bani la o dobândă foarte mică. După ce luai aceste sume, te puteai îndrepta pe piața liberă, unde dobânzile sunt foarte mari pentru România”a afirmat europarlamentarul PSD.